Metropola de dincolo de graniță. Conexiunea economică Iași–Chișinău se consolidează

* privită în ansamblu, relația Iași–Chișinău nu mai funcționează ca interacțiune de frontieră, ci ca sistem urban extins, cu circuite economice, sociale și educaționale deja integrate * mobilitatea dintre cele două orașe a devenit una zilnică și previzibilă: aproximativ 30–40 de curse rutiere directe fac legătura continuă între cele două orașe, la care se adaugă conexiunea feroviară Chișinău–Iași (Socola) * Iașul găzduiește anual mii de studenți proveniți din Republica Moldova, ceea ce transformă educația într-un vector stabil al cooperării * din perspectiva fluxurilor comerciale, demografice și instituționale, conturul unei metropole transfrontaliere este deja vizibil

Relația dintre Iași și Chișinău se manifestă astăzi mai puțin în discursuri simbolice și mult mai mult în infrastructuri și comportamente economice. Transportul de pasageri dintre cele două orașe funcționează ca o navetă permanentă, cu un ritm ce nu depinde de ciclurile electorale sau de contextul politic. Conexiunile rutiere frecvente, distribuite pe întreaga durată a zilei, iar în paralel menținerea rutei feroviare, indică o continuitate a circulației cotidiene.

Un exemplu recent și vizibil al consolidării acestui ecosistem este expoziția „Republica Moldova Prezintă”, ajunsă la ediția a VII-a și desfășurată la Palas Iași, organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Iași. Peste 50 de companii moldovenești, în majoritate întreprinderi mici și mijlocii din domeniile agro-alimentar, vinificație, cosmetice, textile, artizanat și decorațiuni, au prezentat produse și soluții destinate pieței românești. Evenimentul a fost completat de Forumul Bilateral România–Republica Moldova, găzduit la Palatul Culturii, la care au participat reprezentanți ai administrației locale, ai camerelor de comerț, ai mediului diplomatic și ai sectorului antreprenorial.

În centrul discuțiilor s-a aflat contextul favorabil investițiilor și colaborărilor, marcat de pregătirea Republicii Moldova pentru perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană și de un pachet financiar dedicat dezvoltării economice și modernizării infrastructurii, în valoare de 1,9 miliarde de euro. Mesajul transmis a fost limpede: există spațiu, interes și resurse pentru a consolida cooperarea, iar Iașul este poziționat natural ca platformă de conectare.

Pe plan economic, ponderea României ca principal partener comercial al Republicii Moldova nu este un eveniment izolat, ci rezultatul unei integrări structurale. Peste o treime din exporturile moldovenești se îndreaptă spre piața românească, iar companiile din Moldova își construiesc tot mai des lanțurile de distribuție cu punct de sprijin în Iași. De asemenea, firmele românești folosesc piața moldovenească drept spațiu de extindere, testare sau colaborare tehnologică. ]n 2024, România a fost principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu schimburi bilaterale de peste 2,6 miliarde dolari, reprezentând aproximativ 30–33% din exporturile moldovenești și peste 16% din importuri, potrivit Biroului Național de Statistică de peste Prut.

Migrația educațională completează acest tablou economic. Anual, aproximativ 14.000 de tineri din Republica Moldova studiază în România, iar Iașul este unul dintre principalele centre universitare în care aceștia se formează. Aici se creează rețele profesionale durabile, identități comune și o circulație a competențelor care nu mai cunoaște frontiere administrative.

Privită în ansamblu, relația Iași–Chișinău nu mai funcționează ca interacțiune de frontieră, ci ca sistem urban extins, cu circuite economice, sociale și educaționale deja integrate. Granița administrativă rămâne, dar dinamica vieții o traversează constant, iar harta mentală a locuitorilor celor două orașe se reconfigurează în consecință. Metropola transfrontalieră există deja în practică.

Dan DIMA