Ministrul Culturii, mesaj tăios la Zilele Eminescu: „Cultura nu poate trăi din firimituri”. Demeter cere un buget calculat după contribuția reală la economie

* prezent la evenimentele Zilelor Eminescu, la Memorialul Ipotești și la Botoșani, ministrul Culturii, András István Demeter, a criticat finanțarea „de avarie” a domeniului și a cerut o schimbare de logică *  oficialul cere o schimbare de paradigmă -- cultura să nu mai fie tratată ca un cost, ci ca un sector care produce valoare și trebuie să primească o cotă predictibilă din economia națională

Ministrul Culturii, András István Demeter, spune că România continuă să țină cultura la marginea bugetului public, deși domeniul are o contribuție importantă la economie și la coeziunea socială. Declarațiile au fost făcute la Botoșani, în cadrul Zilelor Eminescu, un context pe care oficialul l-a folosit ca să readucă în discuție „statutul” culturii în politicile publice.

În intervenția sa, Demeter a descris o problemă veche, cu rădăcini de decenii: instituțiile culturale ajung să depindă aproape exclusiv de alocări insuficiente și impredictibile, ceea ce le ține într-o zonă fragilă, cu planuri făcute „pe termen scurt”. Mesajul său a fost că nu e suficient să ceri pur și simplu mai mulți bani, ci trebuie schimbată formula: cultura trebuie scoasă din „ghetoul” administrativ și așezată pe masa economiei, cu o evaluare clară a valorii pe care o creează.

Ministrul a insistat asupra ideii de cuantificare: dacă statul vrea o discuție serioasă despre finanțare, trebuie să măsoare aportul cultural și să construiască un mecanism prin care o parte din această valoare să se întoarcă, predictibil, înapoi către sector. În esență, Demeter cere o finanțare care să nu mai semene cu „strângerea de resturi”, ci cu o politică publică stabilă, bazată pe indicatori.

Contextul nu e nou. În dezbaterile publice despre buget, au apărut repetat exemple care arată cât de jos ajunge cultura în ierarhia finanțărilor: pentru 2025, în spațiul public a fost indicată o alocare de circa 0,07% din PIB, iar bugetul Ministerului Culturii a fost menționat în jurul a 1,40 miliarde lei.

La Memorialul Ipotești, Demeter a participat la masa rotundă „Educația culturală în Barometrul de Consum Cultural 2024”, unde discuția s-a legat direct de formarea publicului și de dezechilibrul dintre acces și investiție. Datele barometrului arată, de pildă, că 67% dintre respondenți (și nici copiii lor) nu au participat niciodată la activități de educație culturală — un semnal despre cât de greu se construiește „consumul de cultură” fără infrastructură și programe susținute.

Ministrul a fost prezent și la o dezbatere dedicată diplomației culturale, subliniind rolul culturii ca instrument de imagine și influență externă, iar agenda Zilelor Eminescu a inclus și Gala Premiilor Culturii Naționale, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani. Mesajul final: subfinanțarea cronică nu se repară cu improvizații, ci cu o politică publică în care cultura își primește, calculat și constant, partea cuvenită.

Nicolae DRUMEA