Mult peste jumătate dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută

* România, campioană europeană la nașteri în rândul adolescentelor *  Iașul, în topul național: anul trecut, 20 de copii s-au născut din mame cu vârste sub 15 ani, iar 481 din mame între 15 și 19 ani, ceea ce înseamnă că aproape 7% din mamele care au născut anul trecut, la Iași. erau adolescente

România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale nașterilor în rândul adolescentelor din Uniunea Europeană, situație deosebit de gravă în cazul fetelor sub 15 ani. În 2024, peste 6.000 de fete sub 18 ani au devenit mame, dintre care 586 nu aveau încă 15 ani. Mult peste jumătate dintre copiii mamelor sub 15 ani (61,43%) nu au paternitatea recunoscută, față de media națională de doar 5,89%, ceea ce accentuează vulnerabilitatea socială și juridică a acestor minore.

Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât crește riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu greutate mică: probabilitatea este de 18,77% pentru mamele sub 15 ani, față de 8,11% în totalul nașterilor. Un factor major îl reprezintă controlul prenatal insuficient: 37,2% dintre gravidele sub 15 ani nu au beneficiat de niciun consult, comparativ cu 19,27% media națională (INS).

România rămâne printre țările cu cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 5,6 decese la 1.000 de nașteri vii, aproape dublu față de media europeană de 3,3. În mediul rural, situația este și mai gravă: 6,6 decese la mia de copii născuți vii, față de 4,6 în urban. Principalele cauze sunt dotarea insuficientă a unităților medicale, accesul dificil la servicii, sărăcia și lipsa specialiștilor în zonele rurale.

Între 2019 și 2023, România a înregistrat 38.865 de nașteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 la fete sub 15 ani. Aproape jumătate (45%) din nașterile fetelor sub 15 ani din UE provin din România. La nivel european, România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente, fiind depășită doar de Bulgaria și Georgia.

Raportul Salvați Copiii 2024 mai arată că:

* Una din trei fete minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin.

* În peste o treime dintre cazuri, diferența de vârstă dintre fată și partener depășește 5 ani.

* Una din trei fete gravide are mamă care a născut înainte de 18 ani, indicând un ciclu intergenerațional de vulnerabilitate.

Prin comparație, Danemarca, care a introdus educația sexuală încă din 1930, înregistrează o rată a nașterilor la adolescente de peste 8 ori mai mică decât România (date 2017).

Educație și prevenție – cheia schimbării

Încă din 1998, Salvați Copiii România derulează programul „Educație pentru sănătate”, care se adresează elevilor din mediul urban și rural și urmărește formarea de comportamente sănătoase și responsabile. Programul este prezent în orașe precum București, Iași, Mangalia, Craiova, Târgu Mureș, Timișoara, Suceava, Brașov, Petrila, Reșița, Pitești, Piatra Neamț, Negrești, Târgoviște și Constanța.

Temele abordate includ educație sexuală, nutriție și exercițiu fizic, prevenirea consumului de substanțe periculoase, sănătate emoțională și educație de mediu. Sesiunile interactive oferă adolescenților informații despre sănătatea fizică și emoțională, relații interpersonale, respect, recunoașterea abuzului sexual și protejarea corpului.

În ultimii 15 ani, Salvați Copiii România a dotat 135 de unități medicale, inclusiv secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, pediatrie și obstetrică-ginecologie, cu peste 17 milioane de euro, facilitând tratamentul a peste 300.000 de copii. Organizația lansează un apel către companii să direcționeze 20% din impozitul pe profit pentru dotarea maternităților și secțiilor de nou-născuți, subliniind că viața acestor copii depinde de investițiile în sănătatea lor. Carmen DEACONU