Munca la negru scapă de sub control. Numărul celor prinși fără contract s-a dublat

* șantierele Iașului, sub asediu: 3 milioane de lei amenzi și sute de muncitori „invizibili” * cifre șocante: 250 de persoane prinse fără contract într-un singur an la Iași * construcțiile, în topul rușinii: muncitori fără contract, riscuri uriașe * HoReCa și curieratul, în vizor!

Explozie de muncă la negru în Iași! Cifrele oficiale aruncă în aer piața muncii și arată o realitate care fierbe sub suprafață: tot mai mulți angajatori își asumă riscuri uriașe, iar tot mai mulți ieșeni muncesc fără contract, fără protecție, fără siguranță.

Datele centralizate de Inspecția Muncii, instituție aflată în subordinea Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, arată că fenomenul muncii nedeclarate nu doar că nu dispare, ci capătă proporții alarmante. La nivel național, 2025 a adus un record greu de ignorat: 57.284 de controale și aproape 15.000 de persoane descoperite lucrând fără forme legale. Este cea mai mare cifră din ultimii ani, o creștere care ridică serioase semne de întrebare despre ce se întâmplă, în realitate, pe șantiere, în restaurante, în firmele de curierat sau în atelierele ascunse de ochii lumii.

Dar adevărata bombă explodează la Iași.

Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași, în 2025 au fost efectuate peste 1.700 de controale privind munca la negru. Rezultatul? 250 de persoane prinse fără contract, la 92 de angajatori. O cifră care aproape s-a dublat față de 2024, când, în urma a aproximativ 2.300 de controale, fuseseră identificate 123 de persoane fără forme legale.

Mai puține controale, dar aproape dublu persoane depistate. Ce înseamnă asta? Că fenomenul nu doar persistă, ci se adâncește. Că munca la negru nu mai este o excepție, ci o practică tot mai răspândită în anumite domenii.

Construcțiile rămân epicentrul acestui cutremur social. Șantierele din Iași, unde blocurile cresc de la o lună la alta, ascund adesea muncitori fără contract, oameni care lucrează la înălțime fără asigurare, fără contribuții, fără siguranță. Pe locurile următoare în topul vulnerabilității se află firmele de curierat și sectorul HoReCa – restaurante, baruri, hoteluri – unde programul prelungit și presiunea sezonieră creează teren fertil pentru abuzuri.

Valoarea totală a amenzilor aplicate la Iași doar pentru munca la negru a depășit în 2025 pragul de 3 milioane de lei. O sumă uriașă, care arată dimensiunea neregulilor descoperite.

La nivel național, evoluția ultimilor ani conturează un tablou neliniștitor. Dacă în 2022 erau identificate 7.649 de persoane care munceau fără contract, în 2023 numărul a urcat la 8.920, iar în 2024 la 9.472. În 2025, saltul este dramatic: 14.798 de persoane depistate. Printre acestea, 808 lucrau în afara programului stabilit prin contracte part-time – o formă mascată de muncă nedeclarată, tot mai des întâlnită.

În spatele cifrelor se află oameni reali: muncitori fără protecție în caz de accident, angajați fără drept la concediu medical, fără pensie, fără șomaj. Fiecare contract lipsă înseamnă contribuții neplătite, bani pierduți la buget și, mai grav, vieți profesionale construite pe nisip.

Autoritățile spun că au intensificat controalele și că fenomenul este combătut ferm. Realitatea din teren arată însă că lupta este departe de a fi câștigată.

Iașul, oraș universitar, pol de dezvoltare regională, cu șantiere deschise și investiții în plină expansiune, se confruntă cu o problemă care macină din interior piața muncii.

Munca la negru nu este doar o abatere administrativă. Este o bombă socială cu efect întârziat. Iar cifrele din 2025 arată clar: la Iași, această bombă ticăie tot mai tare. Daniel BACIU