O mână de ieșeni câștigă mii de euro lunar, zeci de mii trăiesc cu salariul minim

Iașul rămâne, paradoxal, un centru universitar de top, dar un pol economic cu salarii sub media altor mari județe. De la programatori plătiți cu 30.000 de lei pe lună, până la zeci de mii de angajați la salariul minim, discrepanțele sunt uriașe.

Industria IT din Iași este adesea prezentată ca motorul dezvoltării economice regionale. În realitate, cifrele arată că salariul mediu net al unui IT-ist ieșean este de 10.000 de lei, ceea ce plasează orașul pe penultimul loc între cele șapte mari centre de tehnologie ale României.

Un debutant pornește de la aproximativ 6.000 de lei net lunar, dar specialiștii cu experiență și certificări internaționale pot atinge pragul de 30.000 de lei lunar. Prin comparație, în București sau Cluj, salariile în domeniu sunt cu 15–20% mai mari, ceea ce alimentează și fenomenul migrației interne a forței de muncă înalt calificate.

Dincolo de sectorul IT, realitatea este mai puțin spectaculoasă. Potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice, în august 2025, Iașul avea 208.902 asigurați. Dintre aceștia, aproape 40.000 primeau salariul minim pe economie.

Salariul mediu brut în județ era de doar 6.812 lei, ceea ce îl plasează pe locul șapte la nivel național, după București (9.411 lei), Cluj (8.279 lei), Timiș (8.219 lei), Sibiu (7.314 lei), Brașov (7.223 lei) și Ilfov (6.930 lei).

Astfel, deși Iașul furnizează anual zeci de mii de absolvenți și concentrează o populație tânără semnificativă, veniturile medii sunt încă departe de cele din centrele economice de top.

Economiștii atrag atenția că discrepanțele salariale și poziția modestă a Iașului în clasamentele naționale au cauze structurale. Deși orașul este un centru universitar major și dispune de resurse umane pregătite, lipsa unei infrastructuri moderne – de transport, industriale și logistice – reduce atractivitatea pentru companiile mari.

„Iașul produce absolvenți foarte bine pregătiți, dar îi exportă către București, Cluj sau chiar către străinătate. Fără autostradă, fără centre industriale mari și cu un aeroport încă modest, e greu să convingi giganții tehnologici să vină aici cu sedii regionale. Asta explică și de ce salariile rămân mai mici decât în alte centre IT”, explică un specialist în economie regională.

Iașul trăiește un paradox. Este unul dintre cele mai importante centre universitare și un oraș în plină expansiune imobiliară, dar salariile rămân mai apropiate de media națională decât de vârfurile economice. În timp ce o mână de angajați câștigă venituri de mii de euro lunar, zeci de mii trăiesc cu salariul minim.

Diferențele dintre IT și restul economiei, dintre cei foarte bine plătiți și cei de la limita subzistenței, conturează imaginea unei piețe a muncii polarizate. În lipsa unor investiții serioase și a unei infrastructuri adecvate, riscul este ca Iașul să continue să joace rolul de „pepiniere de forță de muncă” pentru alte centre, în loc să devină un adevărat hub economic regional.

Majoritatea românilor, sub 5.000 de lei net

Datele naționale confirmă tabloul inegalităților. Din cei 5,29 milioane de asigurați din România, peste 3,6 milioane câștigă sub 5.000 de lei net lunar, iar 825.436 de angajați sunt remunerați cu salariul minim pe economie.

Mai există și categorii aparte: 174.120 de persoane asigurate fără contract de muncă sau raport de serviciu, dintre care 1.533 au raportat venituri de peste 102.000 lei brut lunar; 17.136 de persoane asigurate pe bază de contracte individuale, dintre care 11 declară venituri de 65.470 lei brut lunar.

Un alt detaliu interesant este legat de extremele veniturilor. În categoria angajaților cu normă întreagă, există circa 29.000 de persoane care obțin un venit mediu lunar brut de 71.766 lei – adică un net de 42.000 de lei (aproximativ 8.300 de euro). Daniel BACIU