O seară de har la Iași. Sosirea moaștelor Sfântului Grigorie Palama în pelerinajul Parascheva

* în seara celei de-a patra zile a pelerinajului, Iașul va primi cu bucurie și evlavie o comoară duhovnicească: moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Palama, aduse din Tesalonic * credincioșii vor avea șansa să se închine celor doi ocrotitori: Sfânta Cuvioasă Parascheva și Sfântul Grigorie Palama

În această seară, în al patrulea ceas al pelerinajului dedicat Sfintei Parascheva, Iașul va deveni scena unui moment cu greutate spirituală aparte. O raclă cu fragmente din moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Palama va fi adusă, prin gest de comuniune duhovnicească, din Tesalonic, pentru a fi pusă spre închinare lângă raclele ocrotitoarei Moldovei. Pentru mulți pelerini care vin la Iași, nu e vorba doar de admirație sau de simplă curiozitate — este o chemare a sufletului, o întâlnire cu tăcerea sacră și harul ce izvorăște din sfințenia celor cinstiți. Sub lumina candelelor, între murmur de rugăciuni și fiori de credință, sufletele se deschid.

De ce este momentul cu adevărat special pentru Iași?

Iașul este de secole un reper al credinței ortodoxe în Țară — pelerini vin din toate colțurile lumii să se închine la Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. În aceste zile, prezența moaștelor Sfântului Grigorie Palama adaugă o dimensiune teologică și mistică aparte: nu este doar venerare locală, ci o punte între tradiția noastră spirituală și marile patriarhate ale Ortodoxiei.

Locul ales — Catedrala Mitropolitană din Iași — va deveni „acasă” pentru aceste sfințenii pentru câteva zile. Racla va fi așezată lângă sfintele moaște ale Paraschevei, într-un baldachin amenajat cu grijă, spre înălțarea credincioșilor. Această întâlnire între două sfinte prezențe — una născută din smerenie și jertfă, alta din dorul de lumina nevăzută — amplifică reverența și intensitatea spirituală. Ridicarea inimii spre cele înalte, prin mijlocirea sfinților, prinde viu contur aici, sub bolțile Iașului.

Cine a fost Sfântul Grigorie Palama și ce aduce el în calea noastră?

Naștere și formare: Grigorie Palama s-a născut în jurul anului 1296, în Constantinopol, într-o familie credincioasă și cu noblețe duhovnicească. Rămas orfan de tată de copil, a fost crescut de mama sa sub efortul educației, studiului și dragostei pentru viața duhovnicească. Chemarea monahală: În tinerețe, Grigorie și frații săi au ales calea monahismului. A urmat viața de pustnic pe Muntele Athos, îndrumat de duhovnici iscusiți precum Nicodim și Nichifor. În Marea Lavră și în schitul Glossia, el și-a cultivat ascultarea, nevlogia și rugăciunea inimii, până când lumina nevăzută a harului a devenit experiență vie. Ierarhul și apărătorul dogmelor ortodoxe: Alegerea sa ca arhiepiscop al Tesalonicului a fost însoțită de lupta teologică: Grigorie Palama a devenit cunoscut ca apărător al „luminii necreate” și al diferenței între esența lui Dumnezeu și energiile Sale, contra celor ce o negau. Prin scrierile și dialogurile sale, a consolidat în Ortodoxie doctrina harului care transformă sufletul și-l unește cu Dumnezeu.

A trecut la cele veșnice pe 14 noiembrie 1359, iar în 1368 Patriarhia Constantinopolului l-a proclamat sfânt pentru mărturisirea smerită și pentru triunghiul credinței, teologiei și vieții duhovnicești. De atunci, este cinstit în Biserică în data de 14 noiembrie și în Duminica a doua din Postul Mare, cunoscută ca Duminica Palamă.

Moaștele sale sunt cunoscute ca făcătoare de minuni, iar pelerinii vin să se roage pentru vindecare, alinare sufletească și îndrăzneală în credință. Teona SOARE