Orașul care aleargă lent. Iașul, prins între tramvaie, pietoni și blocaje

* în 2025, Iașul rămâne orașul în care oamenii merg mult pe jos – 41% dintre deplasările zilnice se fac pedestru * transportul public acoperă aproximativ 31% din mobilitate, în timp ce mașina personală reprezintă 26% * cu toate acestea, traficul rutier continuă să se îngreuneze, pe fondul navetismului din zona metropolitană și al congestiei pe coridoarele majore de intrare * anul trecut, în județ au fost raportate aproape 1.400 de accidente rutiere, semn al presiunii crescânde asupra infrastructurii * CTP Iași, cu flotă modernizată și sisteme digitale, rămâne infrastructura de bază a mobilității urbane, în timp ce orașul încearcă să-și regleze ritmul

Iașul este astăzi un oraș al mișcării dense. Străzile sale nu sunt doar rute de tranzit, ci trasee cotidiene scurte, repetate, care creează un ritm specific: oamenii merg la pas spre școală, facultate, serviciu, piață, farmacie, cafenea. Această structură urbană compactă se reflectă direct în cifre: 41% dintre călătoriile zilnice sunt efectuate pe jos, un procent neobișnuit de ridicat pentru un oraș mare din România. Transportul public – tramvaie, autobuze, linii cu frecvență constantă – asigură în jur de 30,8% din mobilitate. Abia apoi vine mașina personală, cu o pondere de 26,4%. Iașul nu este, așadar, un oraș subjugat automobilului. Este însă un oraș presat de timp.

Transportul public funcționează pe o infrastructură modernizată și vizibil consolidată în ultimii ani. Compania de Transport Public Iași operează 121 de tramvaie și 147 de autobuze, completate cu cele electrice. Sistemele de plată sunt integrate digital: validare contactless, aplicația 24Pay, carduri electronice, abonamente urbane și metropolitane. Abonamentul lunar urban costă 130 de lei, elevii și studenții beneficiază de reduceri, iar peste 42.000 de carduri SeniorIS sunt active pentru pensionari. Din cele 399 de stații, 136 au adăposturi și afișaj electronic cu timpi de sosire.

În Iași intră zilnic aproximativ 22.000 de mașini

Blocaje nu sunt doar în interiorul orașului, ci și la marginile lui. Zona metropolitană – Miroslava, Valea Lupului, Aroneanu, Ciurea, Holboca – a crescut accelerat demografic, fără ca infrastructura rutieră să se extindă proporțional.

Conform modelării fluxurilor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și a valorilor de trafic rutier înregistrate pe intrările rutiere în municipiu, între 20.000 și 23.000 de vehicule intră zilnic în Iași din zona metropolitană. Cele mai încărcate coridoare rămân Miroslava–Nicolina, Valea Lupului–Păcurari și Aroneanu–Aeroport–Copou. În orele de vârf, fluxul navetiștilor se suprapune cu mobilitatea internă: elevi, studenți, profesori, angajați, personal medical, lucrători din servicii. Axele mari-Păcurari-Gară-Centru, Nicolina-Podu Roș-Copou, Dacia-Podul de Piatră-Târgu Cucu-– devin bariere de tranzit, iar orașul începe să „alerge lent”.

Conform Inspectoratului de Poliție Județean Iași, în anul 2024 au fost înregistrate 1.389 de accidente rutiere, o creștere de 7,4% față de 2023. Cifrele nu indică doar riscul crescut din trafic, ci și o tensiune urbană: infrastructura funcționează la capacitate maximă în anumite momente ale zilei, iar această suprasolicitare se traduce în întârzieri, stres și pierdere de timp – resursa rară a orașului contemporan.

Iașul are, așadar, tot ce îi trebuie pentru mobilitate eficientă: distanțe adaptate mersului pe jos, rețea consistentă de transport public, tramvaie noi, digitalizare, integrare tarifară. Ceea ce îi lipsește nu este vehiculul, ci ritmul. Iar ritmul se reglează prin sincronizarea orașului cu zona metropolitană, prin fluidizarea coridoarelor, prin prioritizarea transportului public în orele critice și prin transparență în datele despre mobilitate – validări, timpi reali de parcurs, număr de abonamente active, distribuții de flux.

Dan DIMA