Orașul care întinerește Europa. Aproape o treime din populația Iașului are sub 20 de ani

* Eurostat a scos Iașul din peisajul obișnuit al unei Europe care îmbătrânește: în regiunea metropolitană Iași, 27,0% din populație avea sub 20 de ani la 1 ianuarie 2023, cea mai mare pondere din metropolele analizate * în 2025, valul tânăr nu a mai fost doar o statistică, ci s-a văzut în școli, în admiterea-record și în chiriile care urcă

Iașul apare, în analiza Eurostat despre demografia orașelor, drept o excepție: una dintre puținele regiuni metropolitane din UE unde cel puțin un sfert din populație este sub 20 de ani, iar Iașul e pe primul loc, cu 27,0%. În limbajul acestor comparații, „metropolitan” nu înseamnă doar municipiul, ci un spațiu mai mare, legat de oraș prin navetă, școli, servicii și piața muncii—un teritoriu care trăiește „cu Iașul” zi de zi.

Explicația începe din două direcții care se întâlnesc în același punct. Prima este periurbanul: comunele din jur au atras în ultimul deceniu familii tinere, iar copiii lor au ajuns să „apese” în oraș, chiar dacă stau la limită. Statisticile arată, de pildă, că Valea Lupului a ajuns la circa 16.500 locuitori , după o creștere abruptă, un tipar clasic de localitate „nouă” de familii. A doua direcție este magnetul educațional, care mută permanent tineri spre Iași și stabilizează familii: oraș universitar, rețea medicală, licee și un traseu complet de la gimnaziu la facultate.

În școli, „metropola tânără” se traduce direct în volume. 6.795 elevi din județ au participat la Evaluarea Națională 2025, adică un val consistent care intră în licee și, peste câțiva ani, în universități. La nivel academic, miza se vede în competiție: UAIC a raportat 20.060 dosare depuse la admiterea din 2025 (iulie și septembrie), iar în prezentarea instituției figurează 25.717 studenți. La UMF „Grigore T. Popa”, învață 9.908 de tineri, iar internaționalizarea adaugă un strat nou: în anul universitar 2024–2025, universitatea avea circa 3.000 de studenți internaționali. Când atâția tineri intră simultan în oraș, locuirea devine primul „filtru” care decide cine rămâne și cine pleacă. O analiză imobiliară indica pentru Iași o chirie medie cerută de 350 euro la garsoniere, 450 euro la două camere și 570 euro la trei camere. În paralel, piața muncii trebuie să absoarbă generații întregi la început de drum: AJOFM Iași a raportat, la final de noiembrie, o rată a șomajului de 3,50%.

De aici, concluzia jurnalistică e simplă: Iașul are un avantaj demografic rar în Europa, dar avantajul vine cu o „notă de plată” pe care 2025 a făcut-o vizibilă -- mai multe clase, mai mult transport, mai multă locuire accesibilă, mai multe intrări reale în piața muncii. Dacă orașul reușește să transforme valul tânăr în retenție (studenți care rămân, familii care se stabilizează), statistica Eurostat devine un atu economic. Dacă nu, „metropola tânără” riscă să fie doar o stație aglomerată: bună pentru început, prea scumpă pentru continuare.

Dan DIMA