Peste 10.700 de ieșeni trăiesc din venitul minim de incluziune. Lunar, statul achită ajutoare sociale de aproape 7 milioane de lei

* aproximativ 5 milioane de români, adică 26,5% din populație, s-au aflat, în 2024, în condiții de deprivare materială și socială, potrivit datelor INS * în județul Iași, situația se reflectă în numărul ridicat de beneficiari ai venitului minim de incluziune: 10.723 de persoane au primit acest sprijin în septembrie 2025, suma totală plătită fiind de circa 7 milioane de lei, conform AJPIS Iași

România se confruntă cu un nivel ridicat al sărăciei și vulnerabilității sociale, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024. Aproximativ 26,5% din populație, echivalentul a cinci milioane de persoane, trăiește în condiții de deprivare materială și socială, ceea ce înseamnă că numeroase familii nu își pot acoperi constant nevoi de bază precum hrana adecvată, încălzirea locuinței sau plata cheltuielilor curente. Cele mai afectate persoane sunt vârstnicii cu vârsta de peste 65 de ani, unde proporția ajunge la 32,9%, dar niveluri ridicate se înregistrează și în rândul adulților între 50 și 64 de ani, precum și în rândul copiilor. Femeile sunt mai expuse decât bărbații, iar diferențele cresc în funcție de nivelul de educație: aproape jumătate dintre persoanele cu studii scăzute se află în sărăcie, față de doar 5,2% dintre cele cu studii superioare.

Distribuția regională a sărăciei confirmă decalaje semnificative. Regiunea Nord-Est, din care face parte județul Iași, se numără printre zonele cu cel mai mare nivel de deprivare, cu o incidență de 26,6%, mult peste nivelul înregistrat în București-Ilfov, unde procentul este de 16,8%. În această zonă, dezvoltarea economică rămâne lentă, iar accesul la locuri de muncă stabile este redus, în special în mediul rural.

Viața la limita dumicatului

La nivelul județului Iași, cifrele furnizate de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială arată că, în luna septembrie 2025, 10.723 de persoane au beneficiat de venitul minim de incluziune. Suma totală plătită a fost de 6.680.002 lei, ceea ce înseamnă un sprijin mediu de aproximativ 577 lei pe beneficiar. Ajutorul este conceput pentru a asigura un nivel minim de trai, iar valoarea lui indică faptul că acoperă în principal necesități elementare.

Cele mai ridicate valori ale numărului de beneficiari se înregistrează în localitățile rurale. În Lungani, 705 persoane au primit acest sprijin, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari concentrații de beneficiari din județ. Urmează comune precum Mironeasa, Sirețel și Todirești, unde lipsa locurilor de muncă, infrastructura limitată și migrația forței de muncă influențează direct nivelul de sărăcie. În municipiul Iași, numărul de beneficiari este de 500, un indicator al faptului că dificultățile economice nu sunt exclusive mediului rural, deși proporțiile diferă.

Diferența urban–rural rămâne însă pronunțată. În comunele în care economia locală se bazează aproape exclusiv pe agricultură de subzistență, iar accesul la piața muncii este redus, venitul minim de incluziune devine, pentru multe familii, singura sursă de venit regulat. În lipsa unor alternative economice, acest tip de sprijin nu reprezintă o etapă temporară, ci o dependință de durată.

Datele puse în oglindă — cele ale INS și cele ale AJPIS Iași — conturează o realitate socială stabilă, nu conjuncturală. Pentru reducerea gradului de vulnerabilitate este necesară o intervenție coordonată: dezvoltare economică locală, atragerea investițiilor, acces la transport public, programe de reconversie profesională și servicii sociale active. Până la implementarea unor astfel de măsuri, venitul minim de incluziune rămâne instrumentul de siguranță pe care mii de persoane din județul Iași se bazează în fiecare lună. Dan DIMA