Piața ieșeană a muncii pierde teren: aproape 6.000 de contracte închise în acest an

* potrivit specialiștilor în piața muncii, acest recul este legat de automatizări, relocări de companii către zone cu forță de muncă mai ieftină, dar și de migrația continuă a tinerilor către Vestul Europei * cifrele au fost influențate și de primul val al restructurărilor din sectorul privat și cel public * în timp ce Bucureștiul și marile centre vestice trag în sus media națională, Moldova rămâne din nou în urma ritmului de creștere economică

Salariul mediu brut pe economie a scăzut, în primele opt luni din 2025, cu 119 lei la nivel național, potrivit celor mai recente date oficiale. România traversează, așadar, o perioadă de stagnare salarială, marcată de scăderi în unele județe și creșteri minore în altele, pe fondul presiunilor inflaționiste și al restructurărilor din sectorul privat.

Iașul – locul șapte la nivel național, dar cu o creștere infimă

În județul Iași, salariul mediu brut a ajuns, la 1 septembrie 2025, la 6.774 lei, în creștere cu doar 83 de lei față de începutul anului, când media era de 6.691 lei. Evoluția modestă plasează Iașul pe poziția a șaptea în clasamentul național al câștigurilor salariale.

Pe primele locuri rămân centrele economice cu puternică dezvoltare industrială și tehnologică: București (9.247 lei), Cluj (8.349 lei), Timiș (7.832 lei), Sibiu (7.278 lei) și Ilfov (6.990 lei).

Dintre cele 41 de județe și municipiul București, doar 18 au salariul mediu brut peste 6.000 de lei. În doar opt dintre acestea s-au înregistrat creșteri salariale în perioada 1 ianuarie – 1 septembrie 2025, semn că dinamica veniturilor se plafonează la nivel național.

Cele mai consistente creșteri s-au înregistrat în Olt, unde salariul mediu brut a crescut cu 395 de lei, și în Călărași, cu un plus de 274 de lei.

Nord-Estul rămâne o regiune a contrastelor

Regiunea de Nord-Est continuă să fie una dintre cele mai dezechilibrate din punct de vedere salarial. În timp ce Iașul reușește să mențină o tendință ușor ascendentă, alte județe se confruntă cu scăderi dramatice.

Bacăul înregistrează cel mai mare declin salarial din țară, cu un minus de 815 lei față de începutul anului, în timp ce în Botoșani salariile au scăzut de asemenea, deși mai moderat. În schimb, județe precum Neamț, Vaslui și Suceava au stagnat sau au avut creșteri marginale.

Economiștii locali atrag atenția că aceste diferențe reflectă structura neuniformă a economiei regionale: Iașul beneficiază de o concentrare mai mare de servicii IT, universități și companii multinaționale, în timp ce restul regiunii depinde în continuare de industrii tradiționale cu valoare adăugată redusă.

Peste 86.000 de contracte închise la nivel național

Un alt indicator care confirmă încetinirea economică este scăderea numărului de persoane asigurate cu contract de muncă. Între 1 ianuarie și 1 septembrie 2025, la nivel național s-au pierdut 86.183 de contracte de muncă.

La Iași, 5.792 de persoane și-au încetat contractele de muncă în aceeași perioadă. Numărul total de persoane asigurate în județ era, la 1 septembrie, de 203.439, în scădere față de începutul anului.

Potrivit specialiștilor în piața muncii, acest recul este legat de automatizări, relocări de companii către zone cu forță de muncă mai ieftină, dar și de migrația continuă a tinerilor către Vestul Europei.

Iașul înaintează, dar pasul este prea mic

„Regiunea Moldovei continuă să sufere de pe urma lipsei de investiții industriale majore. Chiar dacă Iașul are o economie diversificată, el nu reușește să tragă în sus întreaga regiune. Lipsa infrastructurii și a unui pol logistic coerent reduce competitivitatea întreprinderilor locale”, afirmă economistul Adrian Dima.

În timp ce în Cluj și Timișoara salariile din IT și automotive continuă să crească, în Iași, domeniile cu cea mai mare pondere — educația, sănătatea și serviciile — au avut creșteri salariale modeste sau chiar stagnări.

Deși se menține în topul celor mai bine plătite zece județe ale României, Iașul nu reușește să recupereze decalajul față de marile centre economice din vestul și centrul țării. Cu o creștere salarială de doar 1,2% în opt luni, județul pare să fi atins un prag de maturitate în absența unor investiții noi care să ridice veniturile medii.

În lipsa unei politici coerente de dezvoltare regională și a unor proiecte industriale majore, diferența dintre Est și Vest riscă să se adâncească, iar dinamica salariilor din Iași să rămână una de subzistență, nu de progres.

Daniel BACIU