Postul Crăciunului. Superstiții și obiceiuri populare. De ce nu se mănâncă după apusul soarelui  

* Postul Crăciunului nu se referă doar la mâncare... * unele obiceiuri sunt menite să protejeze familia și gospodăria: nu se mănâncă după apusul soarelui, pentru că se crede că sufletele celor morți vizitează casele, focul din sobă trebuie să fie mereu aprins, simbol al protecției și al continuității vieții, ușile și ferestrele trebuie bine închise, pentru a ține la distanță spiritele rele * aceste obiceiuri, transmise din generație în generație, fac parte din farmecul și particularitatea Postului Crăciunului în Moldova

Postul Crăciunului este una dintre cele mai importante perioade din calendarul ortodox. În 2025, acesta începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie, pregătind creștinii pentru sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Hristos. Timp de 40 de zile, credincioșii sunt chemați să urmeze nu doar reguli alimentare, ci și îndrumări spirituale și morale, menite să aducă echilibru și liniște sufletească.

Majoritatea restricțiilor din Postul Crăciunului țin de alimentație. Pe parcursul celor 40 de zile, creștinii ortodocși trebuie să evite consumul de preparate de origine animală, cum ar fi: carne, brânză, lapte și ouă.

Există însă zile cu dezlegare la pește, vin și ulei, considerate mai festive: 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică), 23 noiembrie, 30 noiembrie (Sfântul Andrei), 6 decembrie (Sfântul Nicolae), 13 decembrie, 20 decembrie (Sfântul Ignatie).

În restul zilelor, mâncarea trebuie să fie simplă, bazată pe legume, fructe, cereale și produse vegetale.

Postul Crăciunului nu se referă doar la mâncare. Biserica recomandă credincioșilor să evite anumite practici și comportamente: nu se organizează nunți, botezuri sau petreceri, nu se dansează și nu se consumă alcool, nu se fumează și nu se împrumută bani sau obiecte, trebuie să se mențină pacea în familie și comunitate. În plus, este perioada ideală pentru reconciliere și împăcare cu cei cu care există conflicte.

Superstiții și obiceiuri populare în Moldova

Tradițiile populare moldovenești sunt încă vii în satele din jurul Iașului. Unele obiceiuri sunt menite să protejeze familia și gospodăria: nu se mănâncă după apusul soarelui, pentru că se crede că sufletele celor morți vizitează casele, focul din sobă trebuie să fie mereu aprins, simbol al protecției și al continuității vieții, ușile și ferestrele trebuie bine închise, pentru a ține la distanță spiritele rele.

Aceste obiceiuri, transmise din generație în generație, fac parte din farmecul și particularitatea Postului Crăciunului în Moldova.

Pe lângă alimentație și respectarea tradițiilor, rugăciunea și fapta bună sunt esențiale. Credincioșii sunt îndemnați să se roage zilnic, să participe la slujbe și să practice gesturi de compasiune față de cei aflați în dificultate. „Postul nu este doar despre abținerea de la anumite alimente, ci mai ales despre curățirea inimii și a sufletului. Este o perioadă în care trebuie să fim mai buni, să iertăm și să ne apropiem de Dumnezeu prin rugăciune și fapte bune. În această perioadă, fiecare gest contează. Să oferi ajutor, să ierți și să ai gânduri bune reprezintă adevărate acte de spiritualitate. Postul nu este o obligație, ci o oportunitate de a te apropia de Dumnezeu și de cei dragi”, explică un preot de la o parohie din Iași.

În județul Iași, bisericile și mănăstirile sunt pregătite pentru a primi credincioșii. La Mănăstirea Frumoasa, Biserica Trei Ierarhi sau Mănăstirea Cetățuia, slujbele speciale de post atrag anual sute de persoane.

În satele din jur, gospodinele respectă cu strictețe tradițiile: nu gătesc după apus, țin focul aprins în sobă și pregătesc casa pentru sărbătoare. Este o perioadă în care comunitatea se strânge, iar copiii sunt învățați despre valoarea credinței și a generozității. Carmen DEACONU