Postul, între tradiție, detox și echilibru interior

Pentru mulți ieșeni, Postul Mare e un reper spiritual și social. Însă în 2025, e tot mai clar că devine și un prilej de reevaluare a modului în care mâncăm și trăim. Tot mai mulți oameni caută în post nu doar eliberare de carne și lactate, ci și de zahăr, gluten, procesări, dezechilibru interior. „Eu țin postul nu doar ca exercițiu religios, ci ca formă de igienă interioară. Am Hashimoto și de când urmez un regim inspirat din AIP, mă simt mai conectată cu mine însămi. E o combinație între detox, liniște și reconectare cu mâncarea simplă”, spune Andreea G., 43 de ani, specialist în comunicare.

Nutriționiștii spun că și interesul pentru dieta ketogenică a crescut, în special în rândul persoanelor active cu vârste între 30 și 50 de ani. „Pacienții vin din ce în ce mai informați. Mulți încep keto ca metodă de slăbit, dar rămân pentru beneficiile cognitive, pentru reglarea glicemiei sau reducerea inflamației. Atenție, totuși: în post, sursele de grăsimi sănătoase sunt mai greu de gestionat fără ghidaj. Nucile, avocado, uleiul de cocos sau semințele sunt alternativele principale – dar trebuie dozate atent”, spun specialiștii.

Postul intermitent, cunoscut sub numele de fasting, a devenit în Iași un stil de viață pentru studenți, antreprenori și profesioniști în industrii creative. Modelul 16:8 – 16 ore de pauză alimentară și 8 ore pentru mese – e cel mai popular. „Lucrez mult la laptop, uneori până noaptea. Fastingul m-a ajutat să-mi recâștig controlul. Nu mai ronțăi compulsiv, nu mai simt că-s prizonierul gustărilor. Mă simt mai prezent”, spune Alex, 29 de ani, IT-ist în coworking-ul Fab Lab.

Specialiștii spun că fastingul susține autofagia – procesul natural prin care corpul își curăță celulele de toxine. În contextul postului ortodox, mulți folosesc această metodă ca punte între detoxul religios și cel fiziologic.

AIP – dieta autoimună ca formă de vindecare profundă

Dieta AIP (Autoimmune Protocol) rămâne o nișă, dar tot mai vizibilă în rândul celor care suferă de afecțiuni autoimune, precum tiroidita Hashimoto, colita ulcerativă, artrita reumatoidă sau dermatita atopică.

„A fost greu la început – eliminarea completă a cerealelor, lactatelor, leguminoaselor și chiar a unor fructe, dar a meritat. În trei luni, simptomele au început să se estompeze. Nu țin post în sens clasic, dar regimul meu are la bază același principiu: să nu-mi mai încarc corpul cu ce nu-i face bine”, spune Roxana, 36 de ani, profesoară de arte. În Iași, câteva cabinete de nutriție funcțională și holistică încep să integreze AIP în protocoalele lor, mai ales în colaborare cu endocrinologi și psihologi.

Ieșenii caută simplitate. Grupurile locale de pe rețelele sociale sunt pline de rețete vegane, supe de detox, idei de meniuri de post reinterpretate. Se deschid mici cafenele cu meniu „plant-based”, se organizează ateliere de nutriție conștientă în librării sau centre culturale. „Mă bucur că putem vorbi despre mâncare ca despre poezie. Să gătești o supă bună, cu legume de sezon, înseamnă să ai grijă de tine. Asta facem la cercul nostru de post din zona Bucium – povestim, gătim și ne susținem reciproc să mâncăm cu suflet”, spune Delia R., organizatoare de retreaturi urbane.

După cum se vede, postul religios se întrepătrunde tot mai clar cu posturile moderne ale minții și trupului. Dieta keto, fastingul, AIP – toate își găsesc locul într-o comunitate care caută sănătate, energie, echilibru. Iar orașul răspunde cu resurse: specialiști deschiși, inițiative locale, spații de întâlnire și schimb de idei.

Tania DAMIAN