Primăria caută 130.000.000 lei pentru a putea ieși din iarnă!

Municipalitatea ieșeană se pregătește din nou să suporte integral costurile uriașe ale sistemului centralizat de termoficare. Pentru iarna 2025–2026, specialiștii estimează un consum de aproximativ 349.000 MWh, ceea ce înseamnă un necesar de finanțare de circa 130 milioane de lei. Vineri, consilierii locali vor dezbate proiectul contractării unei finanțări rambursabile interne, în valoare de 130.000.000 lei, cu o maturitate de 6 ani.

În pragul unui nou sezon rece, Primăria Municipiului Iași se confruntă cu una dintre cele mai dificile provocări din ultimii ani: lipsa unui operator economic dispus să preia serviciul de termoficare al orașului. Procedura de concesionare a fost reluată în 2025, însă rezultatul este același ca în încercările anterioare — niciun ofertant nu s-a înscris la licitație.

Această situație obligă administrația locală să mențină serviciul sub gestiune proprie, ceea ce presupune o presiune uriașă asupra bugetului municipal, deja afectat de costurile ridicate ale combustibilului și ale certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Un sistem care încă deservește zeci de mii de ieșeni

Potrivit datelor comunicate de Direcția Tehnică din cadrul Primăriei Iași, la sistemul centralizat de termoficare sunt racordate în present 22.456 de apartamente, 169 de agenți economici, 52 de instituții publice, 76 de unități de învățământ, 10 spitale și 5 universități.

În ciuda numărului semnificativ de beneficiari, sistemul de termoficare continuă să funcționeze la limita sustenabilității financiare. Încasările din facturile plătite de consumatori nu acoperă cheltuielile reale ale serviciului, iar diferența este acoperită, an de an, din alte venituri ale municipalității.

„Furnizarea agentului termic este un serviciu de interes public major, care nu poate fi întrerupt, indiferent de dificultățile financiare. Primăria trebuie să asigure continuitatea, altfel consecințele sociale ar fi grave – în special pentru spitale, școli și locuințele racordate”, se arată în raportul de fundamentare transmis consilierilor locali.

Facturile la gaz, cea mai mare povară pentru buget

Cea mai mare parte a cheltuielilor o reprezintă costul gazelor naturale utilizate pentru producerea energiei termice. Pentru iarna 2025–2026, specialiștii estimează un consum de aproximativ 349.000 MWh, ceea ce înseamnă un necesar de finanțare de circa 130 milioane de lei.

Această sumă uriașă trebuie acoperită în principal printr-un împrumut bancar intern, pe care Primăria intenționează să îl contracteze în cel mai scurt timp. Proiectul de hotărâre privind contractarea finanțării rambursabile în valoare de 130 milioane lei va fi supus dezbaterii și votului în Consiliul Local Iași.

„Fără această finanțare, nu putem asigura aprovizionarea cu combustibil pentru sezonul de încălzire. Trebuie să evităm o criză a căldurii, care ar afecta zeci de mii de familii și instituții publice”, susțin autoritățile locale.

Un serviciu fără profit, dar cu obligații sociale

Problema termoficării nu este una nouă pentru Iași. De ani buni, sistemul centralizat funcționează în pierdere, fiind menținut mai degrabă din rațiuni sociale decât economice. În lipsa unui operator privat dispus să investească, Primăria a devenit, practic, producător, distribuitor și furnizor de energie termică, o sarcină care implică costuri și riscuri semnificative.

În fiecare an, municipalitatea alocă sume considerabile pentru subvenții, reparații și modernizări minime, pentru a menține funcțional sistemul. „Termoficarea Iașului este un serviciu care nu aduce profit, dar este vital pentru mii de oameni. Din păcate, costurile au crescut mai repede decât capacitatea de plată a populației”, recunosc autoritățile.

În lipsa unei alternative viabile, Iașul intră din nou în iarnă cu un sistem centralizat vechi, costisitor, dar indispensabil. Municipalitatea speră ca, în următorii ani, prin fonduri europene și investiții publice, să reușească o modernizare treptată a rețelei de termoficare și, eventual, atragerea unui partener privat dispus să preia gestiunea pe termen lung.

Până atunci însă, responsabilitatea cade tot pe umerii Primăriei. Iar cei peste 22.000 de ieșeni racordați la sistemul centralizat depind, încă o dată, de echilibrul fragil dintre costuri, subvenții și decizii administrative. Daniel BACIU