Primăria vrea să „reeduce” agresorii într-un centru fără precedent

Un proiect cu miză socială majoră și cu potențial de controversă explodează în spațiul public ieșean: Municipiul Iași pregătește semnarea unui protocol cu Institutul de Psihiatrie „Socola” pentru înființarea unui centru de consiliere și reabilitare destinat persoanelor care au comis acte de violență.

Inițiativa, prezentată ca o intervenție directă în lupta împotriva violenței domestice, vine cu o schimbare de paradigmă greu de ignorat: nu doar pedeapsă, ci reeducare, consiliere și reintegrare pentru agresori, într-un sistem gândit să reducă recidiva și să prevină noi cazuri de violență.

Proiectul prevede un spațiu dedicat (identificat în cartierul Nicolina, cu o suprafață utilă de 105 metri pătrați, aflat în administrarea municipiului Iași) și integrarea unui program complex derulat împreună cu specialiștii de la „Socola”. În centrul acestui demers se află ideea că violența nu poate fi combătută exclusiv prin sancțiune, ci și prin intervenție psihologică și schimbare comportamentală.

Instrument de prevenție pe termen lung

Susținătorii proiectului invocă un argument pragmatic: costurile sociale și financiare ale menținerii victimelor în situații de risc sunt considerabil mai mari decât investiția într-un program de reabilitare pentru agresori. Din această perspectivă, centrul ar urma să devină un instrument de prevenție pe termen lung, nu doar o măsură punctuală.

Criticii, însă, ridică întrebări legate de oportunitate, eficiență și priorități bugetare, într-un domeniu în care sensibilitatea publică este extrem de ridicată. Tocmai de aceea, proiectul este așteptat să genereze dezbateri intense în momentul în care va ajunge în forma finală de implementare și finanțare în bugetul local.

Autoritățile locale susțin că precedenta experiență cu un centru antidrog oferă un model funcțional care poate fi replicat, adaptat însă specificului fenomenului violenței domestice.

O abordare mai puțin obișnuită în administrația locală

În esență, Iașul testează o abordare mai puțin obișnuită în administrația locală: mutarea accentului de la reacție la prevenție, de la sancțiune la reeducare. Rămâne de văzut dacă acest model va fi perceput ca o soluție curajoasă sau ca un pariu riscant într-un domeniu în care miza este, literalmente, siguranța vieții de zi cu zi. Carmen DEACONU