* patronatele cer ca viitorul buget european să fie construit după nevoile reale ale firmelor * mizele sunt inovarea, eficiența energetică, descentralizarea și accesul IMM-urilor românești la marile proiecte europene

România intră în negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 cu o întrebare care privește direct sute de mii de firme: vor ajunge fondurile europene să schimbe economia sau succesul va continua să fie măsurat mai ales prin procentul banilor cheltuiți? Ieșeanca Mirabela Miron,  președinta Federației pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), și Ana-Maria Icătoiu, președinta executivă a Federației, au adus în spațiul public această problemă. Ambele sunt implicate și în Organizația Femeilor Antreprenor, structură lansată la Iași și extinsă apoi la nivel național și în Diaspora.

„Nu doar să bifăm 90% absorbție”

„Antreprenorii au fost, sunt și vor fi pregătiți”, spune Mirabela Miron. Potrivit președintei FICSIMM, interesul IMM-urilor pentru fonduri a fost constant ridicat, iar întrebarea reală este dacă viitoarele ghiduri vor fi scrise pornind de la nevoile din teritoriu sau din birourile administrației centrale. Ana-Maria Icătoiu sintetizează problema și mai direct: „Nu doar să bifăm 90% absorbție la finalul unui cadru financiar”. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca România să cheltuiască banii. Important este ce rămâne după investiție: firme mai productive, utilaje mai eficiente, angajați mai bine pregătiți și IMM-uri capabile să intre în lanțurile europene de furnizori. FICSIMM cere și coerență între strategia economică, politica industrială și coeziunea socială, nu proiecte izolate, fără legătură între ele și fără efect pe termen lung.

Inovarea și energia, două dintre marile blocaje

Ana-Maria Icătoiu atrage atenția că inovarea este încă percepută de mulți antreprenori ca fiind rezervată domeniilor sofisticate. Pentru o firmă de producție, însă, inovarea poate însemna un utilaj mai bun, automatizarea unui proces, monitorizarea consumului sau reducerea pierderilor.

Al doilea blocaj este eficiența energetică. Reprezentanta FICSIMM susține că România a finanțat fabrici și extinderi, dar nu suficient înlocuirea liniilor vechi și energofage. Federația propune instrumente financiare cu garanții de stat și o componentă de grant pentru audit energetic aprofundat. Pentru o firmă, eficiența energetică nu mai este doar o temă „verde”. Înseamnă costuri mai mici și, uneori, diferența dintre profit și pierdere.

FICSIMM cere descentralizare și acces la marile proiecte europene

Un alt punct important este descentralizarea. Ana-Maria Icătoiu arată că, în perioada 2014–2020, evaluarea unor proiecte putea dura până la 18 luni, în timp ce gestionarea directă prin Agențiile pentru Dezvoltare Regională a redus, în anumite cazuri, termenul spre trei luni, iar plățile au coborât de la luni de zile la mai puțin de zece zile. FICSIMM avertizează că noua arhitectură financiară nu trebuie să readucă decizia exclusiv la centru. Miza majoră rămâne însă Fondul European pentru Competitivitate. Mirabela Miron spune că rata de succes a IMM-urilor românești în apelurile gestionate direct de Comisia Europeană este redusă.

Federația nu cere cote rezervate României, ci propune ca marile proiecte să primească punctaj suplimentar atunci când integrează IMM-uri românești în lanțurile de furnizori și ca parteneriatele europene să includă mai multe firme din Europa Centrală și de Est.

Pentru un IMM din Iași, miza este simplă: nu doar să obțină un grant, ci să devină furnizorul unei companii mari și să rămână în acel circuit economic.

De la Iași, spre bugetul Europei

OFA a pornit de la Iași, iar astăzi două dintre vocile sale importante reprezintă FICSIMM într-o dezbatere care privește viitorul întregului mediu de afaceri românesc.

Mesajul Mirabelei Miron este tranșant: într-o piață europeană tot mai competitivă, firmele trebuie să se transforme – „ori ne transformăm, ori murim”.

Iar întrebarea pentru 2034 nu este doar câți bani europeni va fi cheltuit România, ci câte firme românești vor fi realmente mai puternice după ce acești bani vor fi cheltuiți.

Dan DIMA