Vicepreședintele OAR Iași: „Trebuie să știi cine ești ca oraș”

* orașele mici reprezintă cea mai mare parte a României urbane, dar dezvoltarea lor rămâne mult în urma marilor municipii * arhitectul Andrei Bodnar, vicepreședinte OAR Iași, spune că soluția nu este copierea modelelor marilor orașe, ci ridicarea potențialului local

Orașele mici nu trebuie să-și propună cu orice preț să devină mari, ci să afle mai întâi ce le definește și pe ce pot construi. Este una dintre concluziile arhitectului ieșean Andrei Bodnar după participarea la „Towns Up – Forumul Orașelor Mici”, desfășurat la Darabani în cadrul Zilelor Nordului.

România orașelor mici, mai puțin vizibilă decât marile municipii

Andrei Bodnar, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Iași, a participat la Towns Up – Forumul Orașelor Mici, eveniment organizat la Darabani în cadrul Zilelor Nordului. Dezbaterile au adus împreună oameni din administrație, arhitectură, urbanism și cultură, preocupați de viitorul comunităților de dimensiuni reduse. Experiența i-a schimbat inclusiv perspectiva asupra întâlnirii: arhitectul ieșean spune că a mers la Darabani să vorbească, dar a plecat cu sentimentul că a avut mai multe de învățat decât de spus. Una dintre observațiile sale pornește de la o realitate ignorată deseori atunci când se discută despre România urbană.

„România are 319 localități urbane. Peste 270 au sub 50.000 de locuitori. Deci, de fapt, orașele mici sunt norma”, arată Bodnar.

Cu toate acestea, imaginea succesului economic este construită în special în jurul marilor municipii. Investițiile, dezvoltările imobiliare, infrastructura nouă sau creșterea salariilor sunt mult mai vizibile în centrele mari. În multe orașe mici, schimbările vin mai greu și uneori sunt atât de lente încât locuitorii aproape că nu le percep.

Orașele nu trebuie să pornească de fiecare dată de la zero

Una dintre problemele identificate la forum este lipsa unui schimb rapid de experiență între administrațiile mici. O primărie care încearcă să rezolve o problemă de urbanism, patrimoniu sau infrastructură ar putea folosi experiența unui alt oraș care a trecut deja prin aceeași situație.

„Nu are sens ca 270+ de orașe să reinventeze roata”, spune arhitectul ieșean.

O rețea funcțională între aceste comunități ar putea însemna acces rapid la specialiști, exemple de proiecte reușite, soluții care au eșuat și contacte utile. Digitalizarea ar trebui să facă acest schimb simplu, nu să adauge încă un nivel de birocrație.

„Înainte să faci strategii, trebuie să știi cine ești ca oraș”

Pentru Bodnar, însă, colaborarea nu este suficientă. Înaintea proiectelor și strategiilor trebuie să existe o discuție despre identitatea fiecărei localități. „Înainte să faci strategii, trebuie să știi cine ești ca oraș”, spune vicepreședintele OAR Iași. Asta înseamnă să identifici ce are comunitatea valoros, ce o diferențiază de alte locuri, ce merită păstrat și ce resurse pot susține dezvoltarea pe termen lung. Este o idee valabilă inclusiv pentru orașele mici din județul Iași. Apropierea de municipiul Iași nu înseamnă că ele trebuie să-i copieze modelul de dezvoltare. Un oraș de câteva zeci de mii de locuitori poate avea alte avantaje: administrația este mai aproape de comunitate, problemele sunt mai ușor de identificat, iar unele decizii pot fi puse în practică mai repede. „Nu toate orașele mici trebuie să viseze să devină mari”, spune Bodnar.

Succesul poate însemna, înainte de orice, ca oamenii care locuiesc deja acolo să aibă motive să rămână. Iar un oraș în care viața devine mai bună pentru cei care îl locuiesc poate ajunge, în timp, și un loc în care alții vor să vină sau să se întoarcă.

Darabani a oferit chiar zilele acestea un astfel de exemplu: un oraș mic care a reușit să aducă împreună participanți din România, Republica Moldova, Ucraina, Portugalia și Polonia și să transforme administrația, arhitectura și cultura într-o conversație despre viitorul comunității.