Primul program european dedicat sănătății aduce miliarde de euro

* România are, pentru prima dată, un program european dedicat exclusiv sănătății * Programul Sănătate 2021-2027 finanțează infrastructură spitalicească, prevenție, oncologie, transplant, digitalizare și formarea personalului medical * Iașul apare în program prin Spitalul Regional de Urgență, inclus la investițiile majore alături de Cluj-Napoca și Craiova

Programul Sănătate 2021-2027 marchează o schimbare importantă pentru sistemul medical românesc: este primul program din fonduri europene dedicat exclusiv sănătății. Aprobat de Comisia Europeană la 30 noiembrie 2022, programul are implementare până la 31 decembrie 2029 și reunește într-un singur cadru investiții care, în anii trecuți, erau împărțite între mai multe linii de finanțare.

Alocarea de bază este de 3,13 miliarde de euro, din fonduri europene și cofinanțare națională. În varianta consolidată, care include și împrumuturile pentru infrastructura spitalicească strategică, valoarea totală trece de 5,8 miliarde de euro. Pentru 2026, calendarul estimativ al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene include 22 de apeluri, cu o valoare totală de aproximativ 1,25 miliarde de euro.

Banii merg către spitale noi, cabinete de medicină de familie, ambulatorii, screening, recuperare, paliație, oncologie, transplant, laboratoare, sănătate publică, e-sănătate și formarea personalului medical.

Iașul apare prin Spitalul Regional de Urgență

Una dintre cele mai importante componente ale programului este infrastructura spitalicească. Aici sunt incluse cele trei spitale regionale de urgență: Iași, Cluj-Napoca și Craiova. În documentele guvernamentale inițiale, cele trei proiecte erau estimate la peste 1,6 miliarde de euro, iar Spitalul Regional de Urgență Iași era evaluat la aproximativ 500 de milioane de euro.

Pe lângă spitalele regionale, programul include și aproximativ 589 de milioane de euro pentru proiecte de spitale civile transferate din PNRR, cu termen de depunere până în decembrie 2026. Este o zonă critică, deoarece proiectele mari au nevoie de documentații mature, avize, planuri de achiziții și capacitate administrativă.

Nu sunt bani doar pentru clădiri

Programul Sănătate nu finanțează doar ziduri și aparatură. Cele 10 priorități includ medicina primară, medicina comunitară, cabinetele școlare, ambulatoriile, prevenția, recuperarea, paliația, pacienții critici, AVC, politrauma, cardiologia critică, marii arși, laboratoarele de referință, bolile rare și sistemul național de transfuzii.

„Oncologia și transplantul au o prioritate separată. Sunt vizate centre medicale, institute, laboratoare, centre HLA, bănci de multițesut, dotări, formarea personalului și campanii de informare. Este una dintre cele mai sensibile direcții ale programului, într-un sistem în care diagnosticul rapid și accesul la tratament pot face diferența între viață și boală avansată”, au spus coordonatorii programului.

O altă miză majoră este digitalizarea. În multe apeluri, proiectele de infrastructură trebuie să includă și componente digitale: sisteme IT interoperabile, programări online, acces la rezultatele investigațiilor, date medicale standardizate și fluxuri mai clare pentru pacient. Cu alte cuvinte, nu mai este suficient ca un spital să ceară bani pentru construcție și dotări. Trebuie să arate cum va funcționa serviciul după investiție.

Cine poate câștiga finanțarea

Cererile de finanțare se depun electronic prin MySMIS2021, iar fiecare apel are propriul ghid, propriile termene și propriile condiții de eligibilitate. Pentru spitale și autorități publice, pregătirea trebuie să înceapă înainte de lansarea apelului, nu în ultimele săptămâni.

Evaluatorii urmăresc proiecte clare, mature și bine încadrate strategic. Contează documentația tehnico-economică, planul de achiziții, sustenabilitatea, avizele necesare și modul în care investiția răspunde unei nevoi reale. În cazul unor domenii precum oncologia, poate fi necesar și aviz de oportunitate de la Ministerul Sănătății.

În 2026, Prioritatea 8 aduce peste 114 milioane de euro pentru formarea personalului medical și nemedical în tehnologii digitale, biotehnologii, genomică, vaccinuri, tratamentul cancerului și transplant. Este semnul că programul nu finanțează doar infrastructura, ci și oamenii care trebuie să folosească noile tehnologii.

Clara DIMA