Regiunea de Nord-Est iese din sărăcia extremă

* deși cifrele par să indice o ușoară îmbunătățire, realitatea socială din Nord-Est rămâne dură: mai bine de un sfert din locuitori rămân în deprivare materială și socială * în sate și orașe mici din județele Iași, Vaslui, Bacău, Botoșani sau Neamț, veniturile reduse, infrastructura deficitară și lipsa locurilor de muncă stabile continuă să mențină familii întregi în zona vulnerabilității

Regiunea de Nord-Est, considerată de ani buni cea mai săracă zonă a Uniunii Europene, dă primele semne de revenire. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2024 arată o scădere ușoară a sărăciei extreme, însă cifrele rămân îngrijorătoare: peste un sfert dintre locuitorii regiunii (26,6%) trăiesc în condiții de deprivare materială și socială severă.

La nivel național, aproximativ cinci milioane de români – adică 26,5% din populație – se confruntă cu lipsuri esențiale: imposibilitatea de a-și asigura o locuință decentă, o alimentație echilibrată, condiții de încălzire adecvate sau cheltuieli neprevăzute.

Persoanele de peste 65 de ani sunt cele mai afectate de deprivare materială și socială – 32,9% dintre seniorii României trăiesc în condiții dificile. Urmează categoria de vârstă 50–64 de ani, cu o rată de 28,4%, și copiii cu vârsta sub 18 ani – 28%, un semnal serios privind perpetuarea inegalităților sociale între generații.

Deprivarea îi afectează mai puternic pe femei (27,8%) decât pe bărbați (25,1%), iar diferențele de gen se mențin constante în majoritatea categoriilor sociale analizate de INS.

Statistica arată că 35,5% dintre persoanele fără ocupație se află în deprivare materială și socială, în timp ce 18,4% dintre cei care muncesc sunt, la rândul lor, afectați de lipsuri.

Educația rămâne principalul factor de protecție: 49,3% dintre persoanele cu nivel de educație scăzut, 22,5% dintre cele cu studii medii, și doar 5,2% dintre absolvenții de studii superioare se confruntă cu deprivare materială. „Deprivarea materială din punct de vedere economic este forma cea mai greu de suportat, deoarece afectează toate aspectele vieții de zi cu zi – de la alimentație și locuință până la posibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute”, subliniază INS în raportul său.

În rândul gospodăriilor cu copii, cele mai vulnerabile sunt cele formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii, unde 43,5% trăiesc în deprivare materială. Situații similare se regăsesc și în cazul familiilor monoparentale (28%) și al gospodăriilor extinse (32,9%).

În cazul gospodăriilor fără copii, cele mai afectate sunt cele formate din persoane singure (36,2%) sau cupluri vârstnice (27,8%).

Pe harta sărăciei din România, Sud-Estul rămâne cea mai vulnerabilă regiune (40,7%), urmată de Sud-Muntenia (29,2%) și Nord-Est (26,6%). În contrast, București–Ilfov are cea mai redusă rată de deprivare (16,8%), confirmând discrepanțele economice majore dintre regiunile țării.

Nord-Estul, însă, marchează o ușoară ameliorare față de anii precedenți, când rata depășea 30%. Programele europene pentru reducerea decalajelor și investițiile în infrastructură par să aibă primele efecte, însă schimbarea structurală rămâne lentă.

Raportul INS conturează o realitate dură: 58,6% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță pe an, 40% nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, 21,9% nu au posibilitatea de a cheltui săptămânal o sumă pentru propria stare de bine, 16,3% nu pot consuma carne, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile, 15,3% nu pot plăti la timp facturile sau chiria, 10,8% nu pot asigura o temperatură adecvată în locuință pe timp de iarnă.

În total, 65% dintre români au suferit cel puțin una dintre formele de lipsuri economice analizate de INS, iar o treime se confruntă simultan cu trei sau mai multe probleme materiale.

Programele de dezvoltare regională și fondurile europene pot ajuta la echilibrarea acestor decalaje, însă, fără o strategie coerentă de incluziune socială și educație, sărăcia riscă să rămână un fenomen cronic în regiunea Moldovei. Carmen DEACONU