Repatrierea „urmăriților general”, o „afacere” de milioane de euro!

* la Iași, polițiștii au adus în țară, anul trecut, 62 de fugari și au participat la 9 misiuni internaționale * în 2024, repatrierile făcute de IGPR s-au dovedit a fi extrem de scumpe: 1,9 milioane lei au fost bani de diurnă și transport local pentru polițiști, iar grosul – peste 8,2 milioane lei – a reprezentat contravaloarea biletelor de avion pentru escortele de polițiști și persoanele extrădate * cele mai costisitoare misiuni s-au desfășurat în zone îndepărtate, precum Argentina (7.925 euro)

România a plătit scump anul trecut pentru a-și aduce înapoi cetățenii care au încercat să scape de lege fugind peste granițe. Conform datelor oficiale, suma totală cheltuită de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), în 2024, pentru repatrierea persoanelor solicitate sau extrădate s-a ridicat la 10.185.057,64 lei (peste 2 milioane de euro).

Din acest buget, 1,9 milioane lei au fost bani de diurnă și transport local pentru polițiștii care au făcut deplasările, iar grosul – peste 8,2 milioane lei – a reprezentat contravaloarea biletelor de avion pentru escortele de polițiști și persoanele extrădate.

Cele mai costisitoare misiuni s-au desfășurat în zone îndepărtate: Buenos Aires, Argentina – 7.925 euro; Baku, Azerbaidjan – 8.240 euro.

Aceste sume, aparent mari, includ bilete de avion pe distanțe foarte lungi, dar și cheltuieli conexe de securitate.

Pentru anul 2025 nu există un buget distinct alocat acestor acțiuni. IGPR precizează că fondurile sunt încadrate în bugetul general, structurat pe titluri și capitole conform legislației financiare. Practic, sumele necesare misiunilor de extrădare se acoperă „din mers”, în funcție de solicitări și de cazurile urgente.

Iașul, parte activă a efortului

La nivel local, polițiștii din cadrul IPJ Iași – Biroul Urmăriri au avut o activitate intensă în 2024. Aceștia ai pus în aplicare 62 de mandate europene emise de către alte state membre UE și au participat la 9 misiuni internaționale de extrădare/predare a persoanelor urmărite. „Este un volum mare de muncă și o responsabilitate uriașă. Fiecare misiune presupune cooperare internațională, măsuri de securitate sporite și multă pregătire logistică”, explică surse din cadrul IPJ Iași.

În spatele cifrelor stă însă o întrebare legitimă: merită România să cheltuiască milioane de euro pentru readucerea fugarilor?
Specialiștii spun că da. Recuperarea persoanelor condamnate sau urmărite penal nu este doar o chestiune de justiție, ci și de credibilitate a statului român. „Dacă cei condamnați ar ști că pot fugi în străinătate și nu ar fi aduși niciodată înapoi, ar fi o încurajare indirectă pentru infractori”, spun experți în drept penal.

Fenomenul nu este nou. România se confruntă constant cu situații în care inculpați sau condamnați definitiv părăsesc țara înainte ca sentința să fie pusă în aplicare. În unele cazuri, fuga este atent planificată, cu luni înainte de verdict.

În acest context, colaborarea dintre polițiștii români și autoritățile judiciare din alte state este vitală. Iașul, prin poziția sa de oraș de graniță și cu o comunitate mare de cetățeni plecați la muncă în străinătate, rămâne un punct sensibil în ceea ce privește mobilitatea infractorilor. Daniel BACIU