România, codașa Europei la inovare. Iașul ține steagul sus prin Euroinvent și Salonul de Inventică

* cu o finanțare minimă pentru cercetare și o lipsă cronică de viziune, România a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul inovare * în contrast, Iașul salvează imaginea țării prin Euroinvent și Salonul de Inventică, unde inventatorii români câștigă anual zeci de premii internaționale și demonstrează că talent există – doar sprijinul lipsește

România continuă să rămână în coada Europei la inovare. Raportul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale din 2025 plasează țara pe locul 48 la nivel mondial, între Qatar și Filipine, și pe ultima poziție în Uniunea Europeană. În ultimii cinci ani, România nu a reușit să depășească pragul mediocrității: inputurile de inovare – adică investițiile în educație, cercetare și infrastructură – s-au prăbușit, în timp ce outputurile – rezultatele punctuale – abia dacă au crescut.

Cifrele sunt grăitoare: doar 0,46% din PIB merge către cercetare și dezvoltare, de patru ori mai puțin decât media europeană de 2%. Industria IT&C, care generează 22 de miliarde de euro și contribuie cu peste 14% la PIB, rămâne captivă în logica subcontractării: doar 5,7% dintre companii au lansat un produs propriu în ultimii trei ani. În paralel, România stagnează în zona digitală, cu o acoperire 5G de numai 32,8%, față de aproape 90% în restul Uniunii.

În acest tablou sumbru, Iașul se ridică drept o insulă de rezistență. Orașul găzduiește anual Euroinvent, cel mai mare salon de inventică din sud-estul Europei, care reunește peste 600 de lucrări din peste 40 de țări. În 2024, inventatorii români au obținut aici mai mult de 70 de medalii internaționale, recunoașteri pentru proiecte în medicină regenerativă, tehnologii verzi și robotică educațională.

Tot la Iași, Salonul de Inventică aduce la lumină creativitatea universităților și institutelor de cercetare. Ultima ediție a confirmat potențialul uriaș al cercetătorilor români, care au câștigat peste 50 de distincții internaționale, inclusiv medalii de aur la Geneva și Bruxelles. Printre invențiile premiate s-au numărat un dispozitiv pentru diagnosticarea timpurie a bolilor neurologice și o tehnologie inovatoare de stocare a energiei, dovadă că România are resurse intelectuale reale.

Contrastul este izbitor: în timp ce țara se scufundă în statistici umilitoare, Iașul ține aprinsă flacăra inovării și reușește să arate lumii că România nu este doar o periferie a Europei, ci un spațiu unde există minți strălucite și proiecte cu impact internațional. Problema este că aceste reușite rămân izolate. Fără o strategie națională, fără investiții și fără o politică de susținere a cercetării, chiar și aceste insule de excelență riscă să se stingă.

Teona SOARE