Rutele către diaspora țin în viață aeroporturile

* rutele care leagă România de comunitățile de diaspora sunt motorul principal al creșterii traficului aerian, cu mii de zboruri operate anual * cele mai multe sosiri provin din Italia, Regatul Unit, Germania, Spania, Franța * deși Iașul concentrează cel mai mare trafic aerian din zona Moldovei, transportul intern rămâne deocamdată redus în comparație cu cel internațional

Transportul aerian de pasageri continuă să crească accelerat în România, impulsionat de expansiunea curselor low-cost, interesul tot mai mare pentru mobilitate rapidă și extinderea infrastructurii aeroportuare. În primele nouă luni ale anului 2025, traficul aerian a crescut cu 8,2%, ajungând la 21,44 milioane de pasageri, față de 19,81 milioane în aceeași perioadă a anului trecut.

Tendința pozitivă se observă pe toate aeroporturile mari ale țării, însă Iașul reușește să își consolideze poziția în topul celor mai circulate aerohuburi regionale.

În clasamentul național, după aeroporturile București Henri Coandă și Cluj-Napoca, Aeroportul Internațional Iași ocupă un loc fruntaș, cu un total de aproximativ 1,72 milioane de pasageri procesați (869.800 îmbarcați și 848.100 debarcați).

Este un rezultat care confirmă dinamica spectaculoasă a Iașului din ultimii ani, orașul devenind nu doar un centru universitar și medical major, ci și o poartă aeriană din ce în ce mai importantă pentru întreaga regiune de nord-est.

Extinderea recentă a infrastructurii și lansarea unor destinații tot mai diverse au transformat aeroportul ieșean într-un punct de interes pentru operatorii aerieni, dar și într-o opțiune preferată pentru pasagerii care altădată trebuiau să se deplaseze la Suceava, Bacău sau chiar Chișinău.

Londra, Milano și Munchen – destinații-vedetă

Atât la nivel național, cât și pentru Aeroportul Iași, cele mai căutate destinații aeriene rămân cele din Europa Occidentală, dominate de orașele cu comunități românești numeroase.

În cursele regulate spre România, cele mai multe sosiri au avut loc din Londra - Luton – 834.790 pasageri, Milano - Bergamo – 451.783 pasageri, Munchen – 329.044 pasageri, Bruxelles - Charleroi – 293.511 pasageri, Istanbul – 289.024 pasageri.

În ceea ce privește îmbarcările, ordinea se păstrează, Londra Luton depășind 840.000 de pasageri, urmată de Milano Bergamo și Munchen.

Aceste cifre reconfirmă faptul că rutele care leagă România de comunitățile de diaspora sunt motorul principal al creșterii traficului aerian, cu mii de zboruri operate anual.

La nivel de țări, traficul aerian reflectă aceeași realitate demografică. Cele mai multe sosiri în România provin din Italia – 1,92 milioane pasageri, Regatul Unit – 1,36 milioane, Germania – 1,19 milioane, Spania – 884.499, Franța – 640.250.

În sens invers, românii s-au îmbarcat cel mai des spre Italia, Regatul Unit și Germania, în număr chiar mai mare decât sosirile – un indiciu al mobilității crescute și al sezonului prelungit de călătorii.

În zborurile interne, capitala domină autoritar: aproape jumătate dintre pasageri (49,5%) au călătorit prin Aeroportul Henri Coandă. Clujul urmează cu 18,4%, iar Timișoara cu 12,7%.

Deși Iașul concentrează cel mai mare trafic aerian din zona Moldovei, transportul intern rămâne deocamdată redus în comparație cu cel internațional, majoritatea curselor fiind operate sezonier sau cu frecvență mică.

***

Creșterea anuală de peste 8% din primele nouă luni, dublată de investițiile majore în aeroporturile regionale, arată că România se aliniază trendurilor europene: mobilitate ridicată, cerere mare pentru zboruri low-cost și diversificare a rutelor.

Pentru Iași, aceste date sunt un semnal clar că investițiile în noul terminal au fost necesare și se justifică pe deplin. Dacă trendul continuă, aerogara ieșeană poate depăși pragul de 3 milioane de pasageri anual în următorii ani, consolidându-și statutul de hub regional și crescând atractivitatea economică a întregii regiuni. Daniel BACIU