S-a declanșat alarma: numărul copiilor diagnosticați cu ADHD s-a dublat, în doar câțiva ani!

* Iașul, unul dintre cele mai mari centre universitare și medicale din țară, se confruntă cu aceeași problemă ca multe alte județe: o creștere rapidă a numărului de copii cu ADHD (tulburarea de deficit de atenție) și resurse insuficiente pentru a răspunde situației * fără investiții rapide în resursa umană și în centre integrate de sprijin, riscul este ca tot mai mulți copii să rămână nediagnosticați, netratați sau să fie etichetați și marginalizați în sistemul educațional * creșterea numărului de cazuri ADHD nu este doar o statistică, ci un semnal de alarmă pentru întreaga societate

Iașul, unul dintre cele mai mari centre medicale și universitare din țară, nu are resurse suficiente pentru a răspunde valului de cazuri ADHD (tulburarea de deficit de atenție, o afecțiune neurologică care apare adesea în copilărie), pentru a acoperi nevoile reale ale copiilor și familiilor lor.

Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP - CNSSP), numărul copiilor cu ADHD (tulburări hiperchinetice – ADI ID) aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, de la 2.338 cazuri noi în anul 2020, la peste 4.000 în anul 2024.

Creșterea numărului de cazuri poate fi explicată atât printr-o mai bună diagnosticare, cât și prin factori sociali, educaționali și de mediu.

Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) nu este un moft și nici o „etichetă pusă copilului neastâmpărat”. Este o afecțiune neurologică reală, care influențează modul în care copilul își concentrează atenția, își gestionează energia și finalizează sarcinile. Un copil cu ADHD se poate distra ușor în clasă, poate avea dificultăți în a-și face temele sau poate părea „neascultător” în fața profesorilor și părinților. De fapt, creierul său procesează informațiile diferit.

Ministerul Sănătății a precizat, în răspuns la o întrebare adresată de parlamentarul ieșean Cristina Emanuela Dascălu, că, la nivelul Iașului, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) are în evidență 99 de copii de vârstă școlară diagnosticați cu ADHD. Ei beneficiază de servicii de monitorizare medicală, consiliere psihologică, logopedie, profesori de sprijin și includere în programe educaționale individualizate.

Însă realitatea din teren arată că aceste resurse sunt insuficiente. În Iași există doar 17 medici de psihiatrie pediatrică, un număr mult prea mic raportat la cererea în creștere. „Avem nevoie de mai mulți specialiști, pentru că fiecare caz înseamnă un copil care riscă să rămână în urmă, să fie marginalizat sau să dezvolte probleme suplimentare. ADHD-ul nu se tratează prin etichete, ci prin intervenție timpurie și sprijin constant”, a declarat un medic psihiatru pediatric din Iași.

Școlile ieșene încearcă să facă față provocării, dar resursele sunt limitate. Profesorii de sprijin și consilierii școlari lucrează cu zeci de copii simultan, ceea ce face dificilă oferirea unui ajutor individualizat.

Pentru părinți, diagnosticul de ADHD vine adesea cu un șoc emoțional și financiar. Terapiile, ședințele de consiliere și drumurile la specialiști înseamnă costuri ridicate, pe care nu toate familiile și le permit. În lipsa unui sprijin instituțional mai consistent, multe cazuri rămân parțial tratate.

Măsurile anunțate la nivel local

Direcția de Sănătate Publică Iași, împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și instituțiile partenere, anunță și câteva măsuri pentru perioada următoare. Printre acestea, diverse campanii de educație pentru sănătate mintală în școli, pentru recunoașterea timpurie a simptomelor, includerea specialiștilor în echipe multidisciplinare care să gestioneze cazurile complexe, sesiuni informative pentru părinți, pentru reducerea stigmei și creșterea sprijinului familial.

În plus, se promite suplimentarea posturilor în sănătatea mintală pediatrică, prin atragerea de absolvenți, și dezvoltarea unor centre regionale integrate de sănătate mintală a copilului, care să combine intervenția medicală, educațională și socială.

La nivel național, Ministerul Sănătății menține un număr constant de locuri pentru rezidențiat în psihiatria pediatrică. În prezent, peste 150 de medici rezidenți se află în pregătire.

Totuși, raportat la creșterea cazurilor și la nevoile reale, această cifră rămâne insuficientă. Studiile indică faptul că un procent semnificativ dintre copiii școlarizați prezintă semne de ADHD. Daniel BACIU

Cauza exactă a apariției ADHD rămâne necunoscută, dar cercetările sugerează o combinație de factori genetici și de mediu. Componentă genetică puternică – dacă un copil are ADHD, există o șansă de 25% ca și unul dintre părinți să aibă această afecțiune; riscul crește și pentru frați. Diferențe neurologice – zonele creierului responsabile de concentrare și autocontrol funcționează diferit la persoanele cu ADHD. Factori prenatali și la naștere – consumul de alcool și fumatul în sarcină, precum și nașterea prematură, cresc riscul apariției ADHD.