Sănătate pe scroll. Cum schimbă influencerii deciziile de sănătate la Iași

* între un „reel” cu promisiuni de detox, un cod de reducere la suplimente și o recomandare „din experiență”, ieșenii ajung tot mai des să-și aleagă soluțiile de sănătate din social media

La Iași, scena sănătății e ușor de recunoscut: un clip scurt promite „somn perfect în 7 zile”, altul jură că „inflamația dispare” cu un protocol viral, iar următorul îți vinde un pachet de vitamine, colagen sau „spray nazal-minune”, cu testimoniale, before/after și un link care te scoate din TikTok direct în coșul de cumpărături. Pe hârtie, e doar marketing. În practică, e o formă de consult „la distanță”, care apasă fix pe slăbiciunile noastre: frica de boală, nerăbdarea, dorința de control și, uneori, rușinea de a ajunge la medic.

În Iași, efectul se vede în zona în care sănătatea se întâlnește cu consumul: suplimente, produse pentru slăbit, „imunitate”, dermatocosmetice, teste rapide, diete și protocoale. Piața suplimentelor crește constant: o estimare prezentată pe baza datelor Euromonitor plasează valoarea pieței la 1,7 miliarde lei în 2024 (în creștere cu 8% față de anul anterior) și anticipează 2,2 miliarde lei până în 2029. Alte surse din presă indică evaluări diferite pentru piața românească, semn că vorbim despre un sector mare, dar greu de măsurat unitar.

Dincolo de trenduri, există și date concrete din controlul local. În Raportul de activitate pe 2024, DSP Iași consemnează o acțiune tematică în care au fost verificate 10 unități (producători, importatori/distribuitori și retaileri/farmacii) și 27 de suplimente alimentare, cu 44 mențiuni nutriționale și 113 mențiuni de sănătate analizate. Au fost identificate situații de utilizare neconformă a mențiunilor de sănătate (în special când mesajele nu erau clar asociate ingredientelor), au fost aplicate 3 sancțiuni, inclusiv o amendă de 3.000 lei pentru neimplementarea HACCP într-o unitate, iar 33 de cutii au fost oprite temporar de la comercializare pentru reetichetare. Tot DSP Iași notează și recoltarea unei probe pentru metale grele (Pb și Cd), cu rezultat conform pentru produsul verificat.

La nivel național, Ministerul Sănătății a raportat, pentru o acțiune de control, 447 controale în domeniul suplimentelor alimentare, 47 amenzi cu valoare totală de 181.700 lei și 7.742 bucăți de suplimente neconforme scoase din consum (plus retrageri la produse cu adaos de vitamine/minerale). În paralel, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a anunțat că a verificat 14 influenceri pentru postări publicitare nemarcate corect, tocmai pentru că publicul trebuie să știe când o recomandare e, de fapt, reclamă.

Problema nu e că oamenii caută informație. Problema e când informația vine ambalată ca „sfat personal” și ajunge să înlocuiască diagnosticul, analizele, istoricul medical și particularitățile fiecărui pacient. Iașul are un avantaj pe care algoritmul nu-l poate replica: o comunitate medicală puternică, spitale mari, universitate de medicină, specialiști și ghiduri clinice. Dar are și provocarea unui consum rapid, împins de social media, în care deciziile se iau uneori „într-o seară”, pe canapea: azi supliment pentru somn, mâine „protocol” pentru tiroidă, poimâine dietă extremă, fără analize și fără medic. Iar când efectele apar – interacțiuni, reacții adverse, agravări, amânarea tratamentului corect – costul nu mai e pe card, ci în sănătate.

Tania DAMIAN