Sărăcia invizibilă a Iașului. Afacerile mici și venitul de subzistență

Iașul este un oraș care pulsează între două realități. Străzile centrale, animate de studenți, turiști și profesioniști din marile companii, creează impresia unui oraș în plină expansiune. De la cafenele moderne la clădiri de birouri și noi proiecte imobiliare, totul vorbește despre creștere economică. Însă dincolo de această imagine se ascunde o realitate mai puțin vizibilă, una care nu se reflectă în statisticile optimiste despre dezvoltare. Sărăcia există și se manifestă nu doar la periferia orașului, ci și în locuri mai apropiate decât s-ar putea crede.

Sunt cartiere în care oamenii trăiesc la limita subzistenței, unde locuințele modeste adăpostesc familii care se străduiesc să-și acopere cheltuielile de bază. Pentru mulți, șansa de a găsi un loc de muncă stabil este redusă din cauza lipsei de educație sau a dificultății de a accesa oportunități mai bine plătite. Există oameni care muncesc din greu, dar veniturile lor nu sunt suficiente pentru a le asigura un trai decent. În astfel de contexte, micile afaceri pot deveni un motor al schimbării, oferind nu doar locuri de muncă, ci și un model diferit de economie, unul mai inclusiv și mai ancorat în comunitate.

O nouă șansă

Într-un oraș unde marile lanțuri comerciale domină piața, micile afaceri au puterea de a redistribui resursele într-un mod mai echitabil. Alegând să investească în forță de muncă locală și să creeze produse și servicii accesibile, aceste inițiative contribuie la reducerea inegalităților. De multe ori, micii antreprenori sunt cei care își asumă riscul de a angaja persoane care altfel ar avea dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil. Ei sunt cei care oferă șanse celor care au nevoie de o a doua oportunitate, sprijinind tineri fără experiență, părinți singuri sau persoane care au trecut prin dificultăți financiare.

Într-un atelier de croitorie din Galata, câteva femei cos cu atenție rochii simple, genți din materiale reciclate și accesorii brodate manual. Atelierul nu este doar un loc de muncă. Este un refugiu pentru femei care au trecut prin violență domestică sau lipsuri severe și care acum își reconstruiesc viața pas cu pas. Maria, una dintre angajate, spune că aici a învățat pentru prima dată ce înseamnă să ai stabilitate. Înainte de a lucra în atelier, a trăit cu teama zilei de mâine, fără un venit constant și fără șansa de a ieși din cercul vicios al dependenței financiare. Acum, are o meserie, un venit sigur și, mai presus de toate, încrederea că viitorul poate fi altfel.

Liviu are o altfel de afacere – vinde produse din Republica Moldova într-o piață din Iași. La început și-a închiriat o tarabă mică, pe care a exus dulciuri și detergenți. Apoi, încet, încet, și-a lărgit gama de produse. Are și dulceață, și sucuri, brânzeturi și lenjerii de pat, ambalaje, semințe, cereale. „Lumea vine la mine că am prețuri bune, mult mai scpzute decât la magazine. Mă duc frecvent la vamă și iau marfă, așa trăiesc și eu. Vara aduc și fructe, sunt bune și au mai puține chimicale”, spune bărbatul în timp ce-și aranjează marfa, apoi suflă în pumni ca să se încălzească. „Eu nu am liber, sunt propriul stăpân. Nu mă tem nici de ger, nici de caniculă. Mă tem doar de faptul că orice zi lipsă de la muncă mă lasă fără bani”, zâmbește el. Nu departe de centrul orașului, într-o cofetărie artizanală, Lavinia frământă aluat cu mișcări precise. Nu face doar dulciuri, ci oferă și o șansă celor care nu ar fi avut niciodată acces la un loc de muncă stabil. Angajații ei sunt tineri care au crescut în centre de plasament sau persoane care, din diverse motive, nu au avut un start bun în viață. Pentru ei, acest loc nu este doar o sursă de venit, ci o comunitate care îi sprijină. „Mulți dintre ei vin speriați, fără încredere în sine. Nu au avut niciodată un loc de muncă stabil, nici măcar o rutină zilnică. Îi învățăm nu doar să facă pâine, ci și să aibă încredere că pot mai mult”, spune Lavinia.

Astfel de inițiative ar putea fi soluția pentru inegalitățile economice din Iași. Spre deosebire de marile companii care caută angajați cu experiență, micile afaceri sociale își asumă riscul de a investi în oameni care, de multe ori, sunt considerați „neangajabili”. Această abordare nu doar că oferă locuri de muncă, dar și creează comunități mai echilibrate, unde cei vulnerabili nu sunt lăsați în urmă.

Dar pentru ca aceste afaceri să reziste și să-și îndeplinească rolul social, au nevoie de sprijinul comunității. Alegerea consumatorilor poate influența direct succesul acestor inițiative. Fie că este vorba de achiziționarea de produse locale, de promovarea acestor afaceri sau de încurajarea unui model de consum mai responsabil, fiecare gest contează. Într-un oraș care se dezvoltă rapid, comunitatea poate decide dacă această creștere economică este una echitabilă sau dacă va continua să accentueze diferențele dintre cei care au acces la oportunități și cei care sunt lăsați în urmă.

Într-un oraș unde marile lanțuri comerciale domină piața, micile afaceri au puterea de a redistribui resursele într-un mod mai echitabil. Alegând să investească în forță de muncă locală și să creeze produse și servicii accesibile, aceste inițiative contribuie la reducerea inegalităților. De multe ori, micii antreprenori sunt cei care își asumă riscul de a angaja persoane care altfel ar avea dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil. Ei sunt cei care oferă șanse celor care au nevoie de o a doua oportunitate, sprijinind tineri fără experiență, părinți singuri sau persoane care au trecut prin dificultăți financiare.

Maura ANGHEL

Dezvoltarea sustenabilă a Iașului nu poate exclude grupurile vulnerabile. Micile afaceri reprezintă un mijloc prin care economia locală poate deveni mai incluzivă, dar pentru ca acest model să funcționeze, trebuie să existe o colaborare între antreprenori, autorități și consumatori. Un oraș care își susține afacerile locale nu doar că își sprijină economia, dar își și consolidează coeziunea socială, transformându-se într-un spațiu în care creșterea economică nu este un privilegiu al câtorva, ci un beneficiu pentru întreaga comunitate.