Sărbătoarea Schimbării la Față. Ziua când cerul coboară pe pământ, apele se răcesc, iar Ceahlăul își arată misterele

În calendarul ortodox, Schimbarea la Față a Domnului (6 august) este unul dintre cele 12 mari praznice împărătești. În popor i se spune Probojenia sau Preobrajenia, iar semnificația sa trece dincolo de simpla rememorare. Pe Muntele Tabor, Petru, Iacov și Ioan au fost martorii revelației care le-a schimbat pentru totdeauna credința: fața lui Hristos a strălucit asemenea soarelui, hainele I s-au făcut albe ca lumina, iar lângă El au apărut Moise și Ilie, vorbind despre drumul către Cruce. Fenomenul de pe Tabor este încă trăit intens de pelerinii care ajung acolo, povestind despre norul luminos ce coboară peste mănăstire doar în această zi, mereu dinspre Nazaret, la aceeași oră.

În România, 6 august este și ziua hramului Muntelui Ceahlău, cunoscut drept „Olimpul Moldovei”. Din 2009, la inițiativa Consiliului Județean Neamț, această dată marchează și Ziua Porților Deschise în Parcul Național Ceahlău, cu acces liber pentru miile de pelerini și turiști care urcă spre Schitul Ceahlău, aflat lângă Cabana Dochia, la 1.770 de metri altitudine. Tradiția urcării pe munte este mai veche decât creștinismul – dacii liberi obișnuiau să aducă ofrande Ceahlăului, considerat lăcașul zeului Zamolxe. Mai târziu, sihaștrii au ridicat aici schituri și biserici, transformându-l într-un munte sfânt, asemenea Athosului. Legendele spun că cei care se întâlnesc pe Ceahlău de hram rămân legați pentru totdeauna printr-o legătură tainică.

Ziua de 6 august este și un spectacol al naturii. Pe Vârful Toaca pot fi observate două fenomene rare în lume – „Umbra Piramidei” și „Calea Cerului” – iluzii optice ce transformă orizontul într-o scenă de basm. Iar printre ele, cel mai așteptat este fenomenul „Piramida holografică”: la primele ore ale dimineții, razele soarelui se reflectă în așa fel încât vârfurile Toaca, Piatra Ciobanului, Piatra Vulcanului și Panaghia își unesc umbrele, formând o piramidă perfectă. Imaginea, considerată de unii o manifestare mistică, are o explicație științifică, dar impresionează prin frumusețea ei copleșitoare.

Dezlegare la pește, vin și untdelemn

Tradiția populară păstrează însă și avertismentele legate de această zi. Se spune că de la Probojenie apele se răcesc, iar scăldatul în râurile repezi aduce boală; că spălatul rufelor atrage păduchi și ploșnițe; iar fetele care își spală părul își pierd podoaba bogată, precum iarba ce nu mai crește. Dimineața, la răsărit, lipsa umbrei capului este semn rău, iar certurile din această zi aduc neînțelegeri întreg anul. Tot acum, rugăciunea pentru eliberare de patimi este considerată cu putere sporită.

Biserica rânduiește dezlegare la pește, vin și untdelemn, un răgaz de bucurie în Postul Adormirii Maicii Domnului. Schimbarea la Față rămâne o chemare la înnoire sufletească, o punte între vară și toamnă și dovada că, atunci când urci spre lumină – fie pe Tabor, fie pe Ceahlău – cerul poate coborî pe pământ.

Maura ANGHEL

În Iași există două lăcașuri de cult care poartă hramul Schimbarea la Față. Una este Biserica Albă, construită în anul 1750 pe locul unui vechi lăcaș din bârne, fiind restaurată în timpul mitropolitului Iosif Naniescu. Cealaltă este Biserica din incinta Spitalului Socola. Zidită în anul 1560, la marginea Iașului, a fost la început mănăstire de maici. În anul 1803 a devenit mănăstire de călugări, înființându-se și un Seminar Teologic. Din anul 1896, în incinta fostei manastiri de la Socola a funcționat o Școală de Arte și Meserii, ca mai apoi, din 1905, să fie lăcaș pentru Spitalul de boli nervoase.