Se pregătește „rocada” Podu Iloaiei – Miroslava

* Guvernul vrea să taie din costurile administrației și să „recalibreze” statutul localităților care nu mai îndeplinesc criteriile de populație * printre localitățile „vizate” s-ar putea număra și Podu Iloaiei, orașul care, la recensământul din 2021, a coborât sub pragul de 9.000 de locuitori * urcarea în rang ar putea atinge comuna Miroslava, localitate cu peste 28.500 de locuitori, infrastructură modernă, parcuri industriale și o viață economică intensă * posibilă undă de șoc în județ: și Hârlău sau Târgu Frumos ar putea fi vizate

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan pregătește un pachet amplu de reforme administrative, menit să reducă deficitul bugetar și să eficientizeze structura instituțiilor publice. Printre măsuri se află și o inițiativă controversată: retrogradarea unor orașe și municipii care nu mai îndeplinesc criteriile minime pentru categoria lor administrativă. Printre localitățile vizate s-ar putea număra și Podu Iloaiei, orașul din vestul județului Iași care, la recensământul din 2021, a coborât sub pragul de 9.000 de locuitori.

Dacă măsura va fi aplicată, Podu Iloaiei ar putea redeveni comună, la aproape 20 de ani după ce, în 2005, obținea statutul de oraș.

Într-un paradox administrativ tipic României, în același timp, comunele din jurul Iașului – precum Miroslava, Valea Lupului sau Ciurea – au ajuns să depășească de câteva ori ca populație și nivel de dezvoltare localități care se numesc „orașe”.

În octombrie 2005, Podu Iloaiei era declarată oraș, devenind al cincilea centru urban al județului, după municipiile Iași și Pașcani și orașele Hârlău și Târgu Frumos. Era o decizie care venea în contextul unei campanii guvernamentale de „urbanizare” a localităților semi-rurale, menită să accelereze atragerea de fonduri și dezvoltarea economică.

Dar, la aproape două decenii distanță, entuziasmul s-a risipit. Orașul nu a reușit să depășească pragul de 9.000 de locuitori, iar recensământul din 2021 a confirmat scăderea demografică și stagnarea dezvoltării economice. Podu Iloaiei numără azi 8.992 de locuitori, distribuiți în doar două localități componente: Podu Iloaiei și Budăi. „Nu putem vorbi despre un oraș real fără infrastructură, fără rețea de canalizare completă și fără o zonă economică activă. În realitate, Podu Iloaiei a rămas o comună cu nume de oraș”, explică un fost consilier județean ieșean.

Planul anunțat de Guvern prevede o reducere cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală și o reclasificare a localităților în funcție de datele ultimului recensământ. Conform criteriilor stabilite de Legea administrației publice, o localitate trebuie să aibă cel puțin 10.000 de locuitori pentru a fi declarată oraș.

La nivel național, aproape 80 de orașe și municipii nu mai îndeplinesc acest criteriu, iar retrogradarea lor ar putea însemna economii bugetare importante, dar și tensiuni sociale și politice majore.

Pentru Podu Iloaiei, o astfel de decizie ar avea consecințe mixte: taxe și impozite mai mici pentru populație, similare celor din mediul rural, reducerea numărului de funcționari și a posturilor din Primărie, scăderea alocărilor de la bugetul de stat și pierderea unor surse de finanțare nerambursabilă destinate orașelor, încetinirea proiectelor de dezvoltare locală, care ar trebui reîncadrate în logica fondurilor pentru comune.

Retrogradarea ar fi un pas înapoi, mai ales pentru proiectele europene. Statutul de oraș oferă o serie de avantaje în atragerea finanțărilor nerambursabile. Redevenind comună, ar fi mult mai greu să păsteze același nivel de investiții.

În timp ce Podu Iloaiei riscă să revină la statutul de comună, la doar câțiva kilometri distanță Miroslava a devenit un model de dezvoltare exponențială. Cu peste 28.500 de locuitori, infrastructură modernă, parcuri industriale și o viață economică intensă, comuna Miroslava depășește ca nivel de dezvoltare nu doar Podu Iloaiei, ci și multe orașe mici din România.

Alături de Miroslava, alte comune din zona metropolitană Iași – Valea Lupului (14.510 locuitori), Ciurea (17.254 locuitori), Holboca (13.697 locuitori) sau Tomești (12.169 locuitori) – se află în topul celor mai populate localități rurale din țară și ar îndeplini criteriile legale pentru a deveni orașe.

„Avem o situație paradoxală: comune care sunt orașe în toată regula, dar și orașe care au rămas sate mai mari. Reforma pe care o propune Guvernul ar trebui să se uite nu doar la cifre, ci și la capacitatea administrativă și la nivelul de dezvoltare reală”, afirmă un expert în politici publice.

După „calculele” guvernamentale, și orașele Hârlău (10.349 locuitori) și Târgu Frumos (9.597 locuitori) s-ar putea afla „la limită” în privința criteriului de populație. În cazul unei aplicări stricte a legii, ambele ar putea fi retrogradate la statut de comună.

La nivelul județului Iași, ar rămâne, în acest scenariu, doar două municipii – Iași și Pașcani – și eventual un singur oraș, dacă Hârlăul ar reuși să-și mențină populația peste pragul legal.

Dacă reforma Guvernului va fi adoptată, Podu Iloaiei ar putea intra în istorie ca primul oraș din județ retrogradat la statut de comună, în timp ce Miroslava – „comuna minune” – s-ar pregăti să devină oraș.

Această „rocadă” simbolică ar ilustra perfect realitatea contrastantă a județului Iași: în timp ce zonele metropolitane prosperează datorită investițiilor private, fostele centre industriale de provincie se sting încet, sufocate de depopulare și subfinanțare.

Reforma Bolojan – deși prezentată ca o măsură de eficiență bugetară – riscă astfel să redeschidă vechi falii între România urbană și cea rurală, între localitățile care cresc și cele care dispar. Daniel BACIU