Statul susține că are bani, dar că... nu găsește timp pentru plata Tezaurelor Umane Vii!

* în județul Iași, șase persoane au primit până în prezent titlul oficial de „Tezaur Uman Viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial

Tezaurele Umane Vii ale României ajung într-o situație incredibilă: oameni care păstrează și transmit mai departe tradiții, meșteșuguri și forme de cultură populară unice sunt eligibili pentru indemnizații, însă Ministerul Culturii recunoaște că nu are un calendar asumat pentru acordarea banilor. Iar Iașul are o miză importantă în această poveste: șase oameni din județ au primit până acum prestigiosul titlu.

Răspunsul transmis de Ministerul Culturii într-o solicitare privind indemnizația pentru deținătorii titlului „Tezaur Uman Viu” scoate la iveală dimensiunea problemei. Pentru sesiunea din 2026 au fost depuse 11 dosare pentru domeniul patrimoniului cultural imaterial, iar analiza acestora este în desfășurare.

Nu există un calendar de plăți

Numai că, atunci când vine vorba despre momentul în care procedura va fi finalizată și indemnizațiile vor fi efectiv acordate, instituția spune că nu există un calendar asumat de conducerea ministerului.

În România există în prezent 55 de persoane declarate Tezaure Umane Vii care primesc indemnizație de merit. Pentru patrimoniul cultural imaterial sunt prevăzute 70 de locuri, în timp ce alți 36 de deținători ai titlului sunt eligibili pentru acordarea indemnizației.

Cifrele financiare arată că statul alocă deja sume importante pentru acest program. În primele cinci luni ale anului 2026, celor 55 de beneficiari le-au fost plătite, cumulat, 1,716 milioane de lei. În bugetul Ministerului Culturii pentru acest an au fost prevăzute 60,112 milioane de lei pentru indemnizațiile de merit, sumă care include și indemnizațiile acordate persoanelor care dețin titlul de „Tezaur Uman Viu”.

Ironia este că procedura există. Sesiunea de depunere a dosarelor pentru 2026 a fost deschisă din ianuarie până la 1 mai, iar mecanismul de analizare a dosarelor este reglementat printr-un ordin al ministrului Culturii emis în aprilie 2025. Cu toate acestea, calendarul final rămâne în aer.

Iașul are șase Tezaure Umane Vii

Județul Iași se află printre zonele care păstrează o zestre culturală impresionantă. Șase persoane au primit până în prezent titlul oficial de „Tezaur Uman Viu”, distincție acordată de Ministerul Culturii prin Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Lista este una care spune povestea unor tradiții păstrate cu mâinile și talentul unor oameni care au refuzat să lase meșteșugurile vechi să dispară.

Constantin Curecheriu, din Sticlăria, comuna Scobinți, a fost distins în 2013 pentru confecționarea măștilor populare, construirea de fluiere și interpretare muzicală. Tot în 2013, Dumitru Ifrim, din Schitu Stavnic, comuna Voinești, a primit titlul pentru măiestria în olărit și prelucrarea lutului.

În 2022, lista Iașului s-a îmbogățit cu Andrei Gheorghe, din Poiana Deleni, un important păstrător al olăritului tradițional.

Anul 2023 a adus alte două recunoașteri. Elena Ciocoiu, din Miroslovești, a fost premiată pentru realizarea hainelor tradiționale și portului popular la războiul de țesut, iar Gheorghe Olteanu, din Pîrcovaci, Hârlău, pentru activitățile legate de jocul ursului și datinile de iarnă.

Cel mai recent nume este Daniel Vasile Ifrim, din Schitu Stavnic, comuna Voinești, care a primit titlul în 2025 pentru continuarea tradiției familiei în olărit, moștenită de la tatăl său, Dumitru Ifrim.

Șase oameni, șase povești și tradiții diferite, dar aceeași misiune: să păstreze vie identitatea culturală a Iașului și să o transmită generațiilor următoare.

Iar în timp ce statul îi declară oficial „Tezaure Umane Vii”, problema indemnizațiilor rămâne încă fără un termen clar. Există titluri, există dosare, există bani în buget și există oameni eligibili. Ceea ce lipsește, potrivit propriului răspuns al Ministerului Culturii, este calendarul. Carmen DEACONU