Sticlarii și olarii din Iași pot primi certificare europeană

* din 1 decembrie 2025, produsele artizanale și industriale – inclusiv sticla și ceramica – pot fi protejate la nivelul Uniunii Europene prin indicații geografice * în județul Iași funcționează în prezent 12 firme de sticlă, iar centrele tradiționale de olărit Tansa și Voinești rămân potențiali candidați pentru astfel de denumiri protejate

Uniunea Europeană va permite, începând cu 1 decembrie 2025, înregistrarea indicațiilor geografice (IG) pentru produse artizanale și industriale, extinzând astfel un sistem de protecție folosit până acum pentru alimente și băuturi. Noul cadru este reglementat prin Regulamentul (UE) 2023/2411 și vizează produse precum sticla, porțelanul, ceramica, textilele, bijuteriile sau articolele metalice, a căror calitate sau reputație este legată de un anumit teritoriu.

Producătorii vor putea depune cereri de înregistrare a denumirilor de produse la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), prin intermediul unei asociații sau individual, cu condiția să demonstreze legătura dintre produs și zona de origine. Dosarul va include un caiet de sarcini cu denumirea, descrierea procesului de producție, aria geografică și caracteristicile distinctive ale produsului. Sistemul oferă protecție împotriva folosirii abuzive a denumirilor și împotriva imitațiilor, inclusiv în mediul online.

Sticlarii și olarii pot deveni vedete europene

În județul Iași, datele din bilanțurile contabile agregate la nivel de cod CAEN indică existența a 12 firme din industria sticlei. La codul 2311 – „Fabricarea sticlei plate” – sunt înregistrați doi agenți economici, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 12,2 milioane de lei și 154 de angajați. La codul 2312 – „Prelucrarea și fasonarea sticlei plate” – figurează nouă firme, cu o cifră de afaceri totală de circa 18,1 milioane de lei, dintre care șase au sediul în municipiul Iași și însumează 56 de angajați. La codul 2319 – „Fabricarea de sticlărie tehnică” – apare o singură firmă, cu activitate economică redusă în ultimul exercițiu financiar.

Aceste date conturează o industrie locală de dimensiuni mici, dar clar identificabilă, care ar putea beneficia de pe urma unui mecanism de protecție la nivel european, în special în zona de vitralii, sticlă decorativă și sticlărie tehnică. În prezent, nu există nicio denumire de tip „Sticla de Iași” sau „Vitralii de Iași” înregistrată ca indicație geografică, însă noul sistem deschide această posibilitate.

Olăritul este mai puțin vizibil în statistici, dar este documentat în surse etnografice. Satul Tansa este menționat ca un vechi centru de meșteșuguri, cu tradiție în ceramică și prelucrarea materialelor locale, iar Schitul Stavnic, din comuna Voinești, apare în cercetări din anii ’70 cu aproximativ 60 de familii de olari. Astăzi, câțiva meșteri, precum Dumitru Ifrim (Voinești) sau Rodica Mocanu (Tansa), sunt încă activi și incluși în registre de creatori populari, însă numărul total al olarilor care trăiesc exclusiv din acest meșteșug nu este cuantificat oficial.

Noul cadru european prevede că produsele artizanale și industriale cu indicație geografică beneficiază de protecție juridică nelimitată în timp, atât timp cât sunt respectate condițiile din caietul de sarcini. Exemplele date de Comisia Europeană – sticla de Bohemia, porțelanul de Limoges, cuțitele de Solingen sau tweedul Donegal – arată că denumirile de acest tip pot fi folosite ca instrument economic și de politică publică pentru păstrarea locurilor de muncă și a competențelor tradiționale.

Pentru Iași, acest mecanism poate fi folosit atât în zona industrială, prin eventuale denumiri legate de sticla produsă local, cât și în zona meșteșugurilor tradiționale, prin posibile indicații geografice de tip „Ceramica de Tansa” sau „Olăria de Voinești – Schitul Stavnic”. Decizia și inițiativa aparțin, însă, producătorilor, care trebuie să se organizeze și să parcurgă procedura de recunoaștere la nivel național și european.

Maura ANGHEL