Surpriză de proporții în clasamentul constructorilor de autostrăzi din România
Companiile românești își fac loc în fruntea ierarhiei, iar Moldova are motive serioase de bucurie: Danlin XXL, firma din județul Neamț, reușește o performanță remarcabilă chiar la primul său proiect de autostradă, intrând direct pe locul al doilea la nivel național!
Pe baza datelor oficiale - CESTRIN și CNIR - privind evoluția lucrărilor din august și septembrie 2026, Danlin XXL a înregistrat un salt de 12 puncte procentuale pe lotul Joseni - Ditrău al Autostrăzii A8. O performanță care spune multe despre ambiția unui constructor aflat la debut pe marile șantiere de infrastructură.
Nici podiumul nu este dominat exclusiv de străini. Pe primul loc se află turcii de la Makyol, cu un avans de 14 puncte procentuale pe lotul 4 al Autostrăzii Sibiu - Făgăraș. Pe poziția a treia vine asocierea Pizzarotti-Retter, cu 11,72 puncte procentuale pe A0 Nord.
UMB a coborât pe 7!
O altă veste puternică vine de la Construcții Erbașu, care ocupă locul al cincilea, cu un progres de peste 10 puncte procentuale pe tronsonul Suplacu de Barcău - Chiribiș al A3, unde execuția a depășit deja 92%. Compania reușește astfel să treacă înaintea celebrului grup UMB, ajuns de această dată pe poziția a șaptea.
UMB a raportat un avans de 9,35 puncte procentuale pe Margina - Holdea, pe A1, și de 9 puncte pe Săucești - Trifești, pe A7. În clasament apare și cu un progres de 4,7 puncte pe Trifești - Gherăești.
Și alți constructori români accelerează: Precon-Citadina a câștigat 7 puncte procentuale pe lotul Chiribiș-Biharia al A3, ajuns la 78%.
Dovedit lucru, constructorii români pot concura de la egal la egal cu marii antreprenori internaționali. Iar Danlin XXL demonstrează că nu ai nevoie de zeci de ani de experiență pe autostrăzi pentru a intra direct în liga mare.
Deși clasamentul măsoară progresul fizic din cele două luni analizate, nu volumul total de lucrări sau performanța generală a companiilor, Moldova începe să conteze tot mai mult pe harta marilor construcții de infrastructură. Daniel BACIU