Tinerii, cursă disperată pentru primul loc de muncă

* imaginea de ansamblu este clară și tensionată: o generație mai educată ca oricând, dar prinsă într-o piață a muncii care se schimbă mai repede decât poate ea să se adapteze * cele mai multe aplicări merg către domenii care încă oferă volume mari de angajări: retail, servicii, turism, call-center/BPO, financiar-bancar sau industria alimentară * IT-ul rămâne atractiv, dar accesul este mai dificil, iar competiția – acerbă

Peste 1,2 milioane de aplicări din partea celor cu vârste între 18 și 24 de ani au fost înregistrate anul acesta, într-o creștere spectaculoasă de aproape 30%. La prima vedere, pare un semn de dinamism. În realitate, însă, ascunde o presiune uriașă: tot mai mulți tineri se luptă pentru tot mai puține oportunități reale.

Paradoxal, în timp ce aplicările explodează, România a ajuns lider negativ în Uniunea Europeană la șomajul în rândul tinerilor - un procent alarmant de 28,2%. Practic, aproape unul din trei tineri nu are un loc de muncă.

Iar explicația nu ține doar de economie, ci și de transformările rapide ale pieței.

Automatizarea a început să elimine exact acele joburi entry-level care reprezentau, până nu demult, poarta de intrare în carieră.

În fața acestui blocaj, tinerii se reorientează rapid și pragmatic. Cele mai multe aplicări merg către domenii care încă oferă volume mari de angajări: retail, servicii, turism, call-center/BPO, financiar-bancar sau industria alimentară. IT-ul rămâne atractiv, dar accesul este mai dificil, iar competiția – acerbă.

Fenomenul devine și mai interesant - și îngrijorător - când analizăm profilul candidaților. Mulți dintre cei care aplică sunt absolvenți de studii superioare, dar acceptă joburi sub nivelul calificării lor. Este compromisul făcut pentru a intra rapid pe piața muncii și a acumula experiență.

Marile orașe devin epicentrele acestei lupte. Iași, alături de București, Cluj-Napoca, Brașov și Timișoara, atrage un val constant de tineri în căutare de oportunități. Sunt centre universitare puternice, dar și piețe ale muncii mai dinamice - un magnet pentru absolvenți din toată țara.

În schimb, orașele mai mici pierd teren. Tinerii pleacă sau aplică direct pentru joburi din centrele mari, accelerând un fenomen de migrație internă care golește treptat zonele mai puțin dezvoltate.

Pe partea financiară, realitatea este la fel de provocatoare. Salariul mediu net pentru joburile entry-level este de aproximativ 4.000 de lei. În retail, turism sau HoReCa, veniturile coboară spre 3.500 de lei, în timp ce call-center-ul oferă în jur de 3.800. IT-ul rămâne în top, cu medii de circa 5.000 de lei – dar accesul nu este la îndemâna tuturor.

Un alt semnal surprinzător: interesul pentru munca remote scade drastic. Doar 10% dintre tineri mai vizează joburi fără prezență fizică, semn că, în fața dificultăților, stabilitatea și accesul rapid la un loc de muncă cântăresc mai mult decât flexibilitatea.

Imaginea de ansamblu este clară și tensionată: o generație mai educată ca oricând, dar prinsă într-o piață a muncii care se schimbă mai repede decât poate ea să se adapteze.

Aplicările cresc, așteptările se ajustează, compromisurile devin regulă.

Iar pentru mulți tineri, primul job nu mai este un pas firesc, ci o luptă în toată regula. Daniel BACIU