Tot mai mulți tineri din Iași aleg „calea recompensei”

* „Jocul de noroc devine, cu timpul, un obicei care scurtcircuitează controlul voinţei. Omul respectiv nu se mai poate opri, se trezeşte în faţa aparatului. La fel se întâmplă şi în cazul drogurilor sau în cazul celor care consumă alcool. Adicţia de jocuri este similară cu cea de substanţe, deoarece este implicat tot mecanismul recompenselor”, susține dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, coordonator al programelor NoAddict

În ultimii ani, susțin psihiatrii ieșeni, tot mai multe persoane ajung să aibă nevoie de ajutor de specialitate din cauza jocurilor de noroc, care sunt tot mai accesibile, fiind prezente pe mai toate străzile din capitala Moldovei. Specialiștii vorbesc despre un adevărat fenomen, care se răspândește cu o viteză incredibilă, și explică de ce tot mai multe persoane, în special tinerii, ajung să pice în această capcană, fiind atrase pe „calea recompensei”. „Este vorba despre calea recompensei, ce implică structurile subcerebrale. Acest lucru înseamnă că în momentul în care practici un anumit obicei, un lucru condiţionat, în momentul în care consume o substanţă sau repeţi un anumit comportament, uşor, uşor, se intră pe acest circuit. Iniţial este vorba despre o recompensă, despre o activitate care este percepută ca fiind plăcută. Acest lucru se întâmplă şi la jocurile de noroc. În momentul în care câştigi şi apare acea euforie, acea fericire, se intră pe calea recompensei. Dacă frecvenţa creşte şi se practică jocul în continuare, la un moment dar nu mai este nevoie de plăcere. Astfel, intervine comportamentul compulsiv”, a precizat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru, coordonator al programelor NoAddict.

Jocurile de noroc, mai periculoase decât alcoolul și drogurile

Conform psihiatrilor, jocurile de noroc pot fi mai periculoase decât alcoolul sau drogurile. Dependența se instalează foarte repede, iar cei care pică în aceast capcană se pot trezi că pierd sume uriașe de bani în perioade foarte scurte de timp. „Jocul de noroc devine, cu timpul, un obicei care scurtcircuitează controlul voinţei. Omul respectiv nu se mai poate opri, se trezeşte în faţa aparatului. La fel se întâmplă şi în cazul drogurilor sau în cazul celor care consumă alcool. Acest aspect nu este valabil la toţi oamenii, dar se întâlneşte la foarte multe persoane. Adicţia de jocuri este similară cu cea de substanţe, deoarece este implicat tot mecanismul recompenselor. Alcoolul, consumat în cantităţi mici, este euforizant, este un liant social. Oamenii nu consumă din prima cantităţi mari. Alcoolul te ajută să nu mai fii inhibat. Astfel, multe persoane beau ceva pentru a scăpa de emoţii. Alcoolul nu este un drog de mare risc, lucrurile se întâmplă în timp, în ani de zile. În schimb, la jocuri poţi pierde totul într-o noapte, în doar câteva ore iar efectele pot fi devastatoare”, mai spune dr. Ovidiu Alexinschi.

Pierderile deghizate în câștig, o altă capcană periculoasă

Dr. Ovidiu Alexinschi a vorbit despre senzațiile pe care dependenții de noroc le trăiesc în momentul în care joacă la celebrele „păcănele”. Senzația câștigului este extrem de puternică, susține psihiatrul ieșean. „Persoanele care intră în mirajul câştigului pot dezvolta dependenţe. Inclusiv pierderile sunt deghizate în câştiguri la aceste aparate. Imaginile, culorile, sunetele foarte plăcute oferă senzaţia că aproape ai câştigat, că a mai lipsit foarte puţin până la mare câştig. Toate aceste lucruri sunt gândite în aşa fel încât să te stimuleze, să deghizeze o pierdere într-un potential câştig. Totodată, oamenii sunt atraşi cu băuturi gratuite, din partea casei. Astfel, sunt stimulaţi să joace. Totodată, promoţiile din sălile de joc, cu jetoane şi tot felul de premii au tot acest rol, de a atrage clienţii”, a mai spus dr. Ovidiu Alexinschi. Cristian ANDREI