Trenul Iași – Timișoara, „obligat” să meargă cu 200 km/h!

Deși trenurile noastre abia se târâie, din 2040 vom fi obligați să avem linii de mare viteză. Moldova riscă să rămână izolată dacă nu schimbă radical strategia feroviară.

Comisia Europeană a adoptat miercuri un pachet istoric privind transporturile, menit să transforme până în 2040 infrastructura de mobilitate a Uniunii Europene.
Documentul prevede că toate statele membre vor fi obligate să conecteze nodurile majore de transport — capitale, mari centre regionale și porturi — la rețeaua feroviară de mare viteză (HSR) cu viteze minime de 200 km/h.

Planul face parte din actualizarea Rețelei Transeuropene de Transport (TEN-T) și este gândit pentru a oferi o alternativă reală la transportul aerian pe distanțe scurte. Europa vrea să devină un continent în care trenul de mare viteză leagă capitalele în câteva ore, reducând drastic emisiile de dioxid de carbon și costurile logistice.

Comisia Europeană oferă deja exemple de transformări posibile: Berlin–Copenhaga va scădea de la 7 ore la 4; Sofia–Atena, de la aproape 14 ore la doar 6; se prefigurează și un traseu Paris–Lisabona via Madrid, iar capitalele baltice vor fi conectate direct la centrul Europei.

Prin extinderea rețelei HSR, UE speră să elibereze liniile convenționale pentru trenuri de noapte, transport de mărfuri și mobilitate militară, în timp ce pasagerii se vor deplasa mai rapid și mai ecologic.

Pentru România, decizia Comisiei Europene echivalează cu o schimbare de paradigmă.
Țara noastră are în prezent cea mai lentă rețea feroviară din Uniunea Europeană, cu viteze medii de 45–55 km/h pe călători și 20–25 km/h pe marfă.

Pe hârtie, proiectele din coridoarele Timișoara–Iași și București–Cluj–Oradea au fost deja anunțate ca „linii rapide”, dar în realitate ele vizează doar viteze maxime de 160 km/h, sub pragul cerut de Bruxelles.
Asta înseamnă că România va trebui să reproiecteze tronsoanele, să renunțe la modernizări minimale și să construiască linii complet noi, mai drepte și mai puțin sinuoase.

Pentru regiunea Moldovei, care deja suferă din cauza lipsei autostrăzilor și a izolării logistice, cerința europeană ar putea fi o șansă istorică, dar și un risc major.
Actualele planuri pentru Autostrada A8 și modernizarea căii ferate Pașcani - Iași - Ungheni nu includ tronsoane de mare viteză, ci doar îmbunătățiri punctuale.

România are 15 ani să prindă trenul Europei

În lipsa unei linii HSR care să lege Iașul de Cluj, București și Chișinău, Moldova va rămâne în afara coridoarelor strategice europene.
Pe termen lung, asta înseamnă pierderea de investiții, turism redus și migrație accelerată către regiunile vestice.

Noua strategie a Comisiei Europene nu este doar un set de norme tehnice.
Este o viziune geopolitică care pune accent pe coeziunea est–vest. Trenul de mare viteză nu înseamnă doar călătorii mai scurte, ci și redistribuirea dezvoltării.
Fără legături rapide, regiunile estice precum Moldova vor continua să piardă tineri, investiții și competitivitate.

Pachetul european de transporturi oferă României ultima șansă de a-și sincroniza infrastructura cu standardele vestice. 2040 pare departe, dar ritmul actual al proiectelor arată că nu mai există timp de pierdut.
Dacă Iașul și Moldova nu sunt incluse rapid în rețeaua europeană de mare viteză, „dreptul de a rămâne acasă” va rămâne un slogan frumos, dar gol.

Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T) este infrastructura strategică a Uniunii Europene, care include autostrăzi, căi ferate, porturi și aeroporturi.
Scopul ei este să asigure mobilitate fluidă între toate statele membre.
România este parte a două coridoare majore: Rin–Dunăre și Orient–Est Mediteranean — dar implementarea este întârziată cu peste un deceniu față de vestul continentului. Daniel BACIU