Un oraș vibrant, o generație epuizată

Orașul, cu toate oportunitățile sale, poate deveni un spațiu sufocant. Studenții și tinerii angajați se confruntă cu cerințe academice și profesionale tot mai ridicate, ceea ce duce la o stare de stres continuă. Ritmul alert al vieții, zgomotul orașului, lipsa spațiilor verzi accesibile și necesitatea constantă de a performa contribuie la creșterea nivelului de epuizare psihică.

„Cursurile, examenele și jobul îmi lasă foarte puțin timp pentru mine. Mereu am senzația că nu fac suficient, că trebuie să fiu mai bună, mai productivă”, mărturisește Ioana, studentă la Facultatea de Medicină.

Rețelele sociale, între conectare și alienare

Dacă în teorie rețelele sociale sunt menite să apropie oamenii, în realitate, ele pot accentua singurătatea și anxietatea. Compararea constantă cu alții, presiunea de a avea o viață „perfectă” și bombardamentul cu informații pot deveni factori de stres. „Instagramul mă face să mă simt inferior. Pare că toți ceilalți reușesc în viață, că au un echilibru pe care eu nu-l pot atinge”, spune Andrei, proaspăt absolvent de inginerie.

Psihologii atrag atenția asupra faptului că timpul petrecut excesiv pe social media contribuie la scăderea încrederii în sine și la dezvoltarea unei imagini de sine distorsionate. „Rețelele sociale creează așteptări nerealiste și impun standarde imposibil de atins, ceea ce duce la anxietate și depresie”, explică psihologul Ana Rusu.

Presiunea academică și profesională: o sabie cu două tăișuri

Pentru studenți, succesul academic pare singura garanție a unui viitor stabil, iar acest lucru îi împinge să învețe până la epuizare. În același timp, tinerii angajați din Iași se confruntă cu un mediu competitiv, unde orele suplimentare devin o normă. Lipsa echilibrului între viața profesională și cea personală îi face pe mulți să resimtă o stare continuă de oboseală psihică.

„Este o presiune imensă să ai note mari, să ai un CV impresionant, să faci voluntariat, să mergi la internshipuri. Mă simt constant obosită și îngrijorată pentru viitor”, mărturisește Diana, studentă în ultimul an la Litere.

Soluții și perspective

În fața acestei crize de sănătate mentală, specialiștii recomandă măsuri urgente: dezvoltarea unor programe de consiliere psihologică în universități și companii, promovarea echilibrului între muncă și viața personală, și educarea tinerilor cu privire la importanța igienei mentale.

„Sănătatea psihică trebuie să devină o prioritate. Avem nevoie de mai multe centre de suport, de campanii de conștientizare și, mai ales, de o schimbare de mentalitate. Tinerii trebuie să înțeleagă că a cere ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci de maturitate”, subliniază psihologul Ana Rusu.

Într-un oraș care pulsează de viață, tinerii au nevoie de sprijin pentru a-și regăsi echilibrul. Depresia, anxietatea și epuizarea nu sunt doar simple stări trecătoare, ci probleme serioase care cer soluții pe măsură. Pentru că, dincolo de luminile orașului, fiecare tânăr are nevoie de un spațiu de respiro, de liniște și de înțelegere.

Maura ANGHEL