Universitățile Iașului își câștigă locul pe harta corporațiilor

* marile instituții academice nu mai pot fi privite doar ca huburi de educație * mediul universitar ieșean apare tot mai clar ca actor economic --  atrage finanțări, dezvoltă infrastructură, lucrează cu firme și împinge cercetarea spre piață

La Iași, universitatea nu mai este doar locul unde se predă. A devenit și o platformă economică ce administrează active, atrage bani prin competiții naționale de dezvoltare instituțională, lansează investiții, intră în parteneriate cu mediul privat și încearcă să transforme cercetarea în servicii, tehnologii și produse. Marile universități ieșene funcționează tot mai mult ca niște corporații publice, cu infrastructuri, proiecte și obiective care depășesc de mult granița educației clasice.

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, semnul cel mai clar al acestei mutații este felul în care instituția își caută și își diversifică resursele. Anul trecut, universitatea a anunțat că a obținut peste 2,3 milioane de lei printr-o competiție națională pentru dezvoltarea universităților, cu opt proiecte finanțate prin această linie. Dimensiunea economică a UAIC se vede și în relația cu piața. Carta universității prevede explicit că instituția poate obține venituri din contracte de cercetare, proiecte cu finanțare europeană și închirierea spațiilor, iar în ecosistemul său funcționează platforma iTransfer, care se prezintă fără echivoc în limbaj de business: dezvoltare software, consultanță IT, traininguri profesionale și sprijin pentru spin-off-uri. Asta înseamnă că universitatea nu mai produce doar diplome și articole științifice, ci încearcă să scoată expertiza din campus și să o pună în circulație economică.

La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, profilul corporativ este și mai vizibil, pentru că Politehnica lucrează natural aproape de industrie. Anul trecut, universitatea a anunțat lansarea licitației pentru modernizarea infrastructurii viitorului centru de cercetare SMART-Tex-IS, o investiție de aproximativ 46 de milioane de lei, din care peste 40 de milioane de lei sunt direcționate spre echipamente, reabilitarea clădirii și condiții speciale pentru cercetare avansată. Vorbim, așadar, nu despre întreținerea obișnuită a unor laboratoare, ci despre construcția unei platforme de cercetare aplicată care vrea să intre direct în economia materialelor inteligente și a textilelor tehnice.

Tot la TUIASI, intrarea în economia reală se vede și mai bine în parteneriatele cu firmele. În documente publice din 2025 apare colaborarea cu PALIBO CREME SRL pentru dezvoltarea unei game inovative de biscuiți, proiect în care universitatea participă la cercetare industrială, optimizare și transfer tehnologic către producția de masă. În alte documente publice apare și proiectul SMART Building Management System, în parteneriat cu Quartz Matrix SRL, în valoare de 8,59 milioane lei. Aceste exemple schimbă complet perspectiva: Politehnica nu mai este doar locul unde se formează ingineri, ci și un partener care intră efectiv în lanțul economic al firmelor, de la laborator la produs și de la idee la piață.

La Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, dimensiunea economică are o scară și mai mare. Anul trecut, a obținut finanțare pentru toate cele opt proiecte depuse într-o competiție națională pentru dezvoltarea universităților, în valoare totală de 2,206 milioane lei. Iar în septembrie 2025, universitatea a semnat contracte de finanțare de peste 137,1 milioane lei pentru trei proiecte strategice: unul dedicat îngrijirilor paliative, unul pentru screening și diagnostic al bolilor hepatice cronice în regiunea Nord-Est și un al treilea, INNODOC-MED, dedicat doctoranzilor, echipamentelor și infrastructurii de cercetare. Aici universitatea nu mai apare doar ca școală medicală, ci ca instituție care coordonează proiecte mari, cu impact economic și regional.

În același registru se înscrie și CITT MAVIS, centrul de inovare și transfer tehnologic al UMF. Regulamentul public al structurii spune clar că poate încheia contracte de transfer tehnologic, dezvoltare de produs, dezvoltare de servicii, testare, validare și prototipare. Tradus simplu, asta înseamnă că universitatea medicală ieșeană încearcă să scoată cercetarea din laborator și să o transforme în valoare economică, servicii și colaborări concrete cu piața. Într-un oraș care își povestește economia mai ales prin IT, retail și imobiliare, universitățile au devenit, aproape fără zgomot, unele dintre cele mai puternice corporații publice ale Iașului.

Dan DIMA