România continuă să prezinte un nivel alarmant de corupție

România continuă să prezinte un nivel alarmant de corupție, menținându-se la un scor de 46 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției (IPC) 2024, publicat de Transparency International. Cu toate că nu a apărut o scădere față de anul precedent, țara rămâne sub media Uniunii Europene, care este de 62 de puncte.

Corupția persistă la nivel european și internațional
Transparency International a publicat Indicele de Percepție a Corupției 2024, un clasament care arată modul în care reprezentanți ai mediului de afaceri și experți independenți observă corupția în sectorul public din 180 de state și teritorii. Scorurile, care variază între 0 (foarte corupt) și 100 (deloc corupt), din acest an sunt îngrijorătoare: la nivel global, corupția se menține ridicată, iar măsurile de combatere sunt în scădere.

În UE, țările care au avut cele mai bune scoruri au fost Danemarca (90 de puncte), Finlanda (88) și Luxemburg (81), iar la polul opus, țările membre care au cea mai slabă performanță în lupta împotriva corupției au fost România (46 de puncte), Malta (46), Bulgaria (43) și Ungaria (41). România păstrează aceeași poziție ca în ultimii trei ani și este semnalată ca una dintre țările în care fenomenul corupției este endemic.

Cu toate că țara nu a avut o scădere față de anul precedent, Transparency International evidențiază că scorul sub 50 este „inacceptabil de scăzut”. În 2024, media EU a scăzut cu două puncte, ceea ce arată o stagnare sau chiar un regres în combaterea corupției.

Cele mai mari scăderi înregistrate în țările europene au fost în în Germania (-3 puncte), Austria și Franța (-4 puncte fiecare), Slovacia (-5 puncte) și Malta (-5 puncte).

Cum este afectată democrația de corupție
Lipsa unor măsuri eficiente împotriva fenomenului de corupție are un impact semnificativ asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Transparency International subliniază că fenomenul este legat de slăbirea statului de drept, la scăderea integrității publice și la îngreunarea accesului la justiție.

Consecințele acestora sunt resimțite în toate domeniile importante ale societății: scăderea calității a serviciilor publice, fraudele devin mai dese, deturnarea fondurilor publice înregistrează creșteri, iar practicile ilegale sunt mai frecvente în mediul de afaceri.