Semnal de alarmă: acoperirea vaccinală scade, bolile prevenibile revin în forță

Acoperirea vaccinală din România a ajuns la un nivel considerat îngrijorător de specialiști, pe fondul unei tendințe descendente care se manifestă de mai mulți ani și care deja produce efecte vizibile în sănătatea publică. În contextul Săptămânii Mondiale a Vaccinării (24–30 aprilie), Forumul Român Pro-Vaccinare lansează un apel ferm către comunitatea medicală și autorități: vaccinarea trebuie readusă în centrul conversației publice, exclusiv pe baza dovezilor științifice.

Datele prezentate de Organizația Mondială a Sănătății arată impactul uriaș al vaccinării la nivel global: milioane de vieți salvate anual, reducerea drastică a bolilor infecțioase și chiar eradicarea unor patologii în anumite regiuni.

Cu toate acestea, tabloul european și național se schimbă rapid. În 2024, în Europa au fost raportate peste 298.000 de cazuri de tuse convulsivă, cel mai mare număr înregistrat vreodată, iar cazurile de rujeolă au depășit 127.000, un maxim al ultimelor aproape trei decenii.

România se află în mod repetat în zona de risc, fiind printre statele cu cele mai multe cazuri de rujeolă din Europa, într-un context în care acoperirea vaccinală continuă să scadă, în ciuda existenței vaccinurilor gratuite sau compensate.

Copii neprotejați și boli care revin în forță

Situația internă este descrisă de specialiști ca fiind una critică. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în 2025 doar jumătate dintre copiii eligibili au fost vaccinați conform schemei din primul an de viață.

Între 2023 și 2025 au fost raportate 35.736 de cazuri de rujeolă, cu 30 de decese associate.

În paralel, sezonul gripal recent a generat aproximativ 67.000 de spitalizări la copii, în condițiile în care rata de vaccinare antigripală pediatrică este de doar 4,7%.

Specialiștii atrag atenția că România concentrează peste 30% din cazurile de rujeolă din Europa, ceea ce transformă situația într-o problemă majoră de sănătate publică, cu efecte directe asupra copiilor și persoanelor vulnerabile.

Mesajul central al experților este unul tranșant: vaccinarea nu este doar o alegere individuală, ci o decizie cu impact colectiv. Scăderea acoperirii vaccinale generează efecte în lanț, inclusiv apariția focarelor, creșterea spitalizărilor și, în cazuri severe, decese care pot fi prevenite.

În acest context, specialiștii vorbesc despre necesitatea urgentă a unor măsuri coordonate: recuperare vaccinală, informare publică constantă și reducerea barierelor de acces la imunizare.

O zonă critică ignorată: vaccinarea la vârstnici

Un alt punct sensibil evidențiat este vaccinarea la persoanele vârstnice, frecvent subestimată în România. Odată cu înaintarea în vârstă, riscul de forme severe de boală crește semnificativ, iar sistemul imunitar devine mai vulnerabil.

Gripa sezonieră rămâne un exemplu relevant: la vârstnici, poate duce la complicații severe precum pneumonie, infarct sau accident vascular cerebral. Studiile arată că riscul cardiovascular crește de până la 10 ori în timpul și după un episod gripal.

În România, un sfert dintre adulții spitalizați în sezonul 2023–2024 au ajuns în spital din cauza gripei.

De asemenea, boala pneumococică invazivă – una dintre cele mai severe infecții bacteriene – are incidență crescută la persoanele de peste 65 de ani, cu 15,4 cazuri la 100.000 de locuitori în UE, potrivit ECDC.

Deși vaccinurile sunt disponibile, inclusiv pentru adulți și vârstnici, acoperirea rămâne scăzută. Experții subliniază că vaccinarea antipneumococică și antigripală nu doar previne îmbolnăvirile, ci reduce semnificativ spitalizările, complicațiile și mortalitatea. Nicoleta ZANCU