INTERVIU „Drone pe toate planurile”. Șeful Marinei detaliază noua strategie a României. „O schimbare majoră” / Lecțiile învățate din războiul din Ucraina

Ce sunt dronele V-BAT, folosite deja în Ucraina, și cum vor fi folosite 

Dronele MQ-35A V-BAT sunt drone de ultimă generație, cu lansare și aterizare pe vertical, dezvoltate de compania americană Shield AI. Dronele au fost folosite și în Ucraina și au arătat o rezistență sporită la tentativele de bruiaj ale forțelor rusești. 

Dronele V-BAT au o anduranță în aer timp de până la 10 ore, o rază operațională radio de 150 de km, cu un plafon de zbor de 6.100 de metri. Dronele pot fi înarmate și pot conduce și misiuni de atac. Mai multe despre înarmarea Marinei cu astfel de drone, aici. 

„Dronele vor fi folosite de la bordul navelor, aceasta este prioritatea. Acesta este obiectivul principal, cu o rază de acțiune de peste 150km, ceea ce înseamnă că proiecția aceasta de la bordul fregatei poate să asigure Forțelor Navale Române executare a misiunilor de cercetare, de supraveghere, de lovire la distanțe foarte mari, în toată zona economică”, spune viceamiralul Panait. 

Șeful Marinei spune că dronele vor fi folosite predominant pentru adunarea de informații și recunoaștere, dar ele pot fi configurate și pentru misiuni de atac, cu armament la bord „ca factor de descurajare”.  

Drone de cercetare și anti-mine

În paralel, Forțele Navale se bazează și pe alte tipuri de drone pe care le va achiziționa sau pe care deja le operează. 

„Avem deja drone de cercetare și de supraveghere și avem sisteme de luptă împotriva dronelor de cercetare. Avem drone MCM (Mine Countermeasure), drone de cercetare și de descoperire a minelor derivante, pentru că războiul din proximitate a adus cel mai mare pericol pentru noi, pentru traficul comercial – aceste mine în derivă. Avem foarte multe lecții identificate și lecții învățate din conflictele din proximitate, inclusiv din cel dintre Rusia și Ucraina. Și punem în practică toate aceste lecții identificate”, spune viceamiralul Panait. 

Potrivit acestuia, domeniul utilizării dronelor este unul în schimbare constant, astfel că nevoia de adaptare a strategiilor este una constantă. 

„Organizăm în fiecare an o conferință pentru dezvoltarea cunoașterii. Se numește Noi concepte, noi tehnologii. Vorbim de sisteme fără pilot pe toate domeniile aerian, la suprafață și submerse, pentru că marea este singurul loc în care pot fi toate cele trei domenii cunoscute, aplicate și dezvoltat alternativ”, spune viceamiralul Panait.  

Elicopterele Marinei. Ce modernizări au fost făcute 

Dincolo de dronele care să completeze și să sporească „amprenta” navelor în Marea Neagră, Forțele Navale Române (FNR) se bazează pe elicoptere specializate pentru a putea duce nu doar misiuni de cercetare sau de salvare, ci și misiuni de atac împotriva țintelor submarine sau țintelor de suprafață.  În prezent, FNR au în dotare trei elicoptere IAR 330 Puma Naval alocate celor trei fregate, elicoptere specializate în descoperirea țintelor submarine și în lupta antisubmarin. 

„Elicopterele Puma Naval le-am modernizat în ultimii 5 ani, au beneficiat de o modernizare majoră. Aceste platforme sunt modernizate cu o perspectivă de 15 ani de luptă în toate domeniile, în principal pe domeniul antisubmarin. Sunt dotate cu rachete anti-submarin, sunt dotate cu balize radio-hidrografice, cu sonoboiuri care sunt foarte importante pentru căutarea și descoperirea submarinelor inamice. Sunt platforme care sunt conectate cu fregatele de pe care sunt lansate în misiune”, explică Panait. 

Pentru operarea elicopterelor FNR vor semna un contract de achiziție a patru radare de dirijare pentru cele trei fregate din dotare și pentru baza aeriană de la Tuzla, spune viceamiralul.

Pe lângă acestea, Armata a contractat deja cu Airbus pentru două noi elicoptere H215M care vor fi echipate și înarmate pentru lupta anti-navă. Cele două elicoptere H215M sunt în prezent construite în Franța, vor fi echipate apoi în România la IAR Brașov cu rachete antinavă MBDA Marte Extended Range (peste 100 km rază) și vor ajunge la Marină în 2029. 

Nave noi și nave modernizate

Dincolo de drone și elicoptere, planul pe 20 de ani pentru Forțele Navale la Marea Neagră prevede și un mix de nave noi de război, dar și nave modernizate și înarmate. 

Astfel, Marina vizează în primul și primul rând achiziția unei corvete ușoare din Turcia deja construită și care să intre în dotare cât mai repede, dar și achiziția a două Nave de Patrulare Maritimă (OPV) construite în țară. 

Mai departe planul prevede achiziția a patru corvete din Proiectul Corveta Europeană multirol, trei noi fregate construite în țară, precum și două submarine. 

În paralel, strategia Marinei prevede modernizarea și înarmarea celor două fregate T22 aflate în uz, modernizarea și înarmarea Navelor Purtătoare de Rachete, modernizarea dragoarelor maritime și a unui puitor de mine, precum și cele două vânătoare de mine Sandown cumpărate din Marea Britanie.  

De ce iau Forțele Navale corveta ușoară din Turcia

Achiziția unei corvete ușoare din Turcia, o singură navă, deja construită, a stârnit controverse în spațiul public, mai ales că din partea MApN explicațiile au fost puține, iar detaliile despre navă nu au fost prea multe. 

Ce este cunoscut? Că nava este prima din clasa Hisar, aflată în teste deja pentru Marina Turcă, că achiziția va costa în total 265 milioane de euro și că sistemele de rachete vor fi instalate ulterior achiziției, în România. 

Acum, șeful Marinei detaliază pentru cititorii HotNews.ro ce echipamente și sisteme are sau va avea pe ea nava din Turcia. 

„Luăm această navă pentru că este o oportunitate deosebită, pentru că această navă este construită, e dotată cu toate sistemele de luptă, aduce o nouă dezvoltare în cadrul Forțelor Navale Române pe termen scurt și această capabilitate o să o avem în măsură să acționeze chiar din perioada următoare”, explică viceamiralul Panait. 

El subliniază că această corvetă ușoară „o aducem în cadrul divizionului de corvete, dar este separată de planul pentru patru corvete europene și cele două nave de patrulare”. 

Totodată, viceamiralul apără decizia României de a achiziționa corveta. 

„Toate echipamentele care sunt și pe această corvetă sunt interoperabile NATO, inclusiv mașina de propulsie, turbinele sau motoarele, ele sunt producție germană. Echipamentele de comunicații sunt producție Marea Britanie. Toate sistemele de luptă, de artilerie, sunt producție NATO, așa cum ne dorim să le avem și așa cum avem o parte din aceste echipamente”, explică șeful Marinei. 

Va avea la bord un sistem Bayraktar

El detaliază cu ce sisteme vine deja la bord nava din clasa Hisar.

„Are la bord un sistem fără pilot, un sistem Bayraktar navalizat. Este un alt instrument important. Acest Bayraktar se poate conecta cu sistemele pe care Forțele Terestre Române deja le-au achiziționat. El este integrat pe nava, poate fi utilizat și de pe navă și din cadrul structurilor pe care le dezvoltăm, așa cum coordonăm și celelalte sisteme fără pilot pe care le avem în Forțele Navale Române sau care urmează să între în dotare”, explică viceamiralul Panait.

„Rachetotorpilele, de exemplu, sunt sisteme deosebit de importante de luptă împotriva submarinelor. O parte dintre aceste sisteme sunt în Turcia, o parte din echipamente sunt turcești, este adevărat, dar sunt interoperabile”, spune Panait. 

Pe lângă armele antisubmarin care sunt de producție Turcia, nava vine și cu un tun principal MKE 76/62 mm, precum și un tun antiaerian Aselsan GOKDENIZ calibru 35 mm, ambele turcești. 

Rachete NSM și ESSM instalate apoi în România

Ulterior, în România, corveta ușoară va fi dotată cu sisteme de rachete occidentale. 

Despre sistemul de rachete Naval Strike Missile (NSM) anti-navă s-a vorbit public, însă nu și despre rachetele antiaeriene. 

Acum, șeful Marinei dezvăluie că pe navă vor fi instalate ulterior și un sistem antiaerian cu rachete de la Raytheon. Mai exact, cu sisteme Evolved Sea Sparrow (ESSM) – RIM-162 ESSM cu o rază de acțiune de până la 50 de kilometri. 

„Vor fi pe această corvetă ușoară, da. Le vom instala noi”, spune șeful Forțelor Navale. 

Vom mai cumpăra ulterior și alte nave din această clasă, după această primă achiziție?

„Deocamdată este doar această navă”, răspunde viceamiralul care face referire la planul de dotare dezvoltat anterior, cu două nave de patrulare, patru corvete europene, câte trei fregate noi și două submarine pentru viitorul mai îndepărtat. 

Urmează două OPV-uri și patru corvete europene. Când vor fi sosi 

„Din cele patru corvete (europene n.r.) pe care ni le dorim, prima navă va intra în Forțele Navale Române în 2030 și, în fiecare an, următoarele până în 2035. În acest an ar trebui să semnăm un acord cu