60 la sută dintre români sunt predispuși la depresie și anxietate

România are cea mai scăzută prevalență a tulburărilor de sănătate mintală dintre țările UE, dar povara e mare, potrivit estimărilor Institutului de Statistică Medicală și Evaluare a Sănătății (IHME). Proporția populației diagnosticată cu afecțiuni mintale este de 13%, față de 17%, media UE. Cele mai răspândite tulburări sunt anxietatea și depresia. Fiecare dintre acestea fiind estimată la 4% din populație. Celelalte proporții – mai reduse – sunt date de consumul de alcool și de droguri, de alte boli mintale, precum și de schizofrenie și tulburări bipolare. În schimb, ponderea adulților care consideră că sunt la risc de depresie a fost de 60%, în 2022, mai mare decât media UE de 55%. Pandemia nu a modificat riscul de depresie în rândul românilor, acesta rămânând stabil din 2020, subliniază documentul. Costurile economice directe și indirecte ale bolilor mintale în 2015 au fost estimate la 2,1% din PIB-ul României, respectiv 3,4 miliarde de euro.
Deși România nu are o strategie sau un plan național privind sănătatea mintală, obiectivele de sănătate mintală sunt incluse în Strategia Națională de Sănătate 2022-2030.
Prioritățile includ dezvoltarea asistenței medicale mintale comunitare; în spitalele generale, dezvoltarea serviciilor specializate de îngrijire a sănătății mintale pentru persoanele în vârstă, pentru tineri, pentru persoanele cu dependențe și altele, precum și asigurarea unei finanțări adecvate. Totodată, se are în vedere consolidarea colectării datelor și utilizarea metodelor standardizate de evaluare a educației și practicii continue. În plus, se mai arată în document, Senatul a primit propuneri de la diverse părți interesate, ca parte a unei inițiative de dezvoltare a unui plan național de sănătate mintală.
În 2022, speranța de viață la naștere, în România, a fost de 75,3 ani: respectiv 71,5 ani, la bărbați și 79,3 ani, la femei, potrivit aceleiași surse. Speranța de viață a crescut mai lent la noi între anii 2010 și 2019, comparativ cu alte țări europene, iar pandemia de COVID-19 a făcut ca acest indicator să scadă și mai mult – cu 0,3 ani – nivel care s-a plasat la jumătatea mediei UE. Trebuie spus însă că media speranței de viață la naștere în România este cu 5,4 ani mai scăzută, comparativ cu cea europeană, fiind a treia cea mai scăzută din UE, în 2022.
Prin comparație, cea mai ridicată speranță de viață s-a înregistrat în Spania – 83,2 ani; după care urmează Suedia – 83,1 ani, Italia și Luxemburg, fiecare cu câte 83 de ani. Media UE este de 80,7 ani.
Teona SOARE