Alarmă națională: 1.473 de medici lipsă și o generație de copii în pericol

Datele oficiale arată un dezechilibru profund: peste 1.000 de localități nu au suficienți medici de familie, iar în unele cazuri nu există niciunul. Mai exact, 1.055 de comunități sunt afectate, iar sistemul ar avea nevoie urgentă de încă 1.473 de medici pentru a acoperi nevoile minime. În 175 de localități, situația este critică - oamenii nu au acces deloc la servicii de medicină de familie. Alte sute depind de medici care vin din alte zone, ocazional, insuficient pentru nevoile reale.

România se confruntă cu una dintre cele mai tăcute, dar devastatoare crize din sistemul public: lipsa medicilor de familie în sute de comunități, în timp ce diferența dintre viață și moarte, mai ales pentru nou-născuți, devine o chestiune de geografie.

La Iași, la 1 ianuarie 2026, în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate se aflau 372 furnizori de asistență medicală primară și 385 medici, la o populație de 846.510 persoane încrise la medic de familie. Neacoperite – fără medic – erau doar două commune - Hărmănești și Răchiteni. Numărul de medici de familie în relaţie contractuală cu CAS, cu listă proprie, era de 385, dintre care doar 170 în mediul rural.

Această lipsă nu este doar o problemă administrativă. Este o linie de demarcație între două Românii: una urbană, cu acces relativ rapid la servicii medicale, și una rurală, unde consultația devine un lux. Iar consecințele se văd cel mai dur în statisticile privind mortalitatea infantilă.

România rămâne printre țările cu cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană: 6,6 decese la mia de născuți vii, aproape dublu față de media europeană. Însă adevărata dramă apare când privim diferențele: în mediul rural, rata ajunge la 7,9 la mie, în timp ce în urban este de 5,3. Cu alte cuvinte, locul în care te naști poate decide șansele tale de supraviețuire.

Explicația este direct legată de accesul la servicii medicale primare. Fără medic de familie, prevenția dispare, sarcinile nu sunt monitorizate corespunzător, iar problemele medicale sunt descoperite prea târziu. Aproape o cincime dintre nașteri au loc fără controale prenatale, iar în cazul mamelor adolescente, procentul este și mai mare.

Întregul sistem sanitar este dezechilibrat. În loc ca medicul de familie să fie primul filtru, majoritatea pacienților ajung direct în spitale. Din peste 3,6 milioane de internări, doar o treime au fost făcute cu trimitere de la medicul de familie. Restul au venit prin urgență, ceea ce pune o presiune enormă pe spitale și crește costurile.

Această situație reflectă o problemă structurală: România investește mai mult în spitale decât în prevenție. Aproximativ 41% din cheltuielile de sănătate merg către îngrijirea spitalicească, unul dintre cele mai mari procente din UE, în timp ce medicina primară rămâne subfinanțată.

În același timp, profesia de medic de familie devine tot mai puțin atractivă. Doar 18% dintre medici aleg această specializare, sub media europeană, iar îmbătrânirea corpului profesional agravează situația: doi din cinci medici de familie au peste 60 de ani.

Există totuși încercări de corectare a situației. Programul „Primul pas spre sănătate” încearcă să reducă decalajele prin dotarea cabinetelor din mediul rural. În 2026, alte 60 de cabinete vor primi echipamente moderne, de la ecografe la defibrilatoare, investiția ridicându-se la aproximativ un milion de euro. Până la finalul programului, aproximativ 220 de cabinete vor fi modernizate.

Specialiștii vorbesc despre nevoia unui plan național amplu, care să includă nu doar stimulente financiare, ci și infrastructură, sprijin pentru familiile medicilor și politici publice coerente. Fără aceste măsuri, mediul rural va continua să fie evitat de noile generații de medici. Nicoleta ZANCU