O bacterie extrem de rezistentă la antibiotice, descoperită în spitalele românești!

În spitalele din România se conturează tot mai clar imaginea unei amenințări microbiologice care poate transforma infecțiile obișnuite în adevărate condamnări medicale. Descoperirea unei variante genetice extrem de rezistente a bacteriei Klebsiella pneumoniae, într-un spital din București, ridică semne de alarmă nu doar pentru sistemul sanitar românesc, ci și pentru întreaga regiune est-europeană.

Specialiștii avertizează că această clonă - ST383 - ar putea fi deja endemică în România, ceea ce înseamnă că nu mai vorbim despre cazuri izolate, ci despre o posibilă circulație constantă și tăcută în spitale.

Bacteria Klebsiella pneumoniae este deja cunoscută drept unul dintre cei mai periculoși agenți ai infecțiilor nosocomiale.

Produce pneumonii severe, septicemii, infecții urinare și complicații grave în cazul pacienților vulnerabili sau internați în secțiile ATI. Problema devine însă dramatică atunci când această bacterie dezvoltă rezistență la carbapeneme - antibiotice considerate „arma nucleară” a medicinei moderne, utilizate atunci când aproape toate celelalte tratamente eșuează.

Iar exact acest scenariu pare să se desfășoare acum în România.

Datele prezentate la congresul european ESCMID Global 2026 arată că aproape o treime dintre tulpinile analizate în cadrul studiului desfășurat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” aparțineau clonei ST383, una dintre cele mai problematice variante genetice identificate până acum în Europa. Mai grav, majoritatea acestor tulpini purtau simultan două gene de rezistență extrem de agresive, ceea ce le face capabile să neutralizeze unele dintre cele mai puternice antibiotice existente.

Cu alte cuvinte, România se confruntă cu apariția unei bacterii care nu doar că rezistă tratamentelor de ultimă linie, dar are și potențial ridicat de răspândire în spitale.

Avertismentul profesorului Valeriu Gheorghiță este unul extrem de dur: există argumente solide că această clonă a devenit deja endemică în România. În limbaj epidemiologic, asta înseamnă că bacteria nu mai apare accidental, ci circulă constant în sistemul medical, adaptându-se și supraviețuind în mediul spitalicesc.

Pericolul real vine însă din combinația explozivă dintre rezistență și agresivitate biologică. Cercetătorii au identificat plasmide mozaicate – fragmente genetice mobile care pot transfera rapid între bacterii atât gene de rezistență la antibiotice, cât și gene care cresc virulența microorganismului. Practic, bacteriile pot „împrumuta” una alteia arme genetice, accelerând apariția unor superinfecții imposibil de controlat.

Într-un sistem medical deja sufocat de infecții nosocomiale, deficit de personal și infrastructură învechită, o astfel de evoluție poate deveni devastatoare.

România are deja una dintre cele mai mari rate de rezistență la carbapeneme din Europa - peste 63%, conform datelor citate în studiu. Asta înseamnă că mai mult de jumătate dintre infecțiile produse de această bacterie pot deveni extrem de dificil de tratat. Pacienții afectați ajung să petreacă săptămâni sau luni în spitale, iar mortalitatea asociată crește dramatic.

Medicii avertizează că în lipsa unor măsuri radicale, spitalele riscă să devină focare permanente pentru astfel de bacterii. Problema nu mai ține doar de tratament, ci de supraveghere microbiologică, control epidemiologic și capacitatea laboratoarelor de a identifica rapid mecanismele genetice de rezistență.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât multe dintre terapiile moderne eficiente împotriva acestor tulpini nu sunt disponibile peste tot în România. Deși unele antibiotice noi, precum cefiderocolul sau combinația aztreonam-avibactam, par să mai funcționeze împotriva clonei ST383, accesul la aceste tratamente este limitat, iar costurile sunt ridicate.

În paralel, specialiștii atrag atenția asupra consumului excesiv și adesea necontrolat de antibiotice, fenomen care alimentează direct apariția acestor super-bacterii. România rămâne printre statele europene cu cele mai mari probleme legate de utilizarea irațională a antibioticelor, atât în spitale, cât și în afara lor. Nicoleta ZANCU