Românii plecați nu se mai întorc, dar continuă să pompeze bani în țară

* Datele arată că, în ciuda deciziei de a rămâne în străinătate, românii trimit bani familiilor, cumpără locuințe și își consolidează patrimoniul în țară. Pentru mulți, România nu mai reprezintă locul în care vor reveni imediat, ci locul în care își protejează economiile și investițiile pe termen lung.

Deși milioane de români și-au construit o viață în străinătate și nu intenționează să revină prea curând, legătura financiară cu România rămâne mai puternică decât s-ar fi crezut. Cel mai nou studiu „Diaspora Sentiment 2026”, realizat de MKOR, arată un paradox care spune multe despre relația românilor din afara granițelor cu țara natală: 70% exclud întoarcerea în următoarele 12 luni, însă 61% continuă să investească în România.

Diferențe importante între comunitățile românești din Europa

Germania conduce detașat la capitolul investiții: 71% dintre românii stabiliți acolo au investit deja în România, iar 44% oferă sprijin financiar direct familiilor, cel mai ridicat procent dintre toate comunitățile analizate. Pentru românii din Germania, stabilitatea și predictibilitatea sunt principalele criterii atunci când decid unde își plasează banii.

În Marea Britanie, profilul economic este și mai impresionant. Aproape un român din trei ocupă funcții de conducere sau este antreprenor, 62% au studii superioare, iar 46% câștigă peste 3.000 de euro lunar. Acest nivel ridicat al veniturilor îi transformă într-una dintre cele mai importante categorii de investitori români din afara țării, orientați în special către randamentul financiar și dezvoltarea patrimoniului.

Italia și Spania au propriile particularități. Dacă românii din Italia sunt preocupați în primul rând de protejarea averii acumulate, diaspora din Spania continuă să investească mai ales din motive emoționale, prin ceea ce autorii studiului numesc „consum nostalgic”, menținând legături economice constante cu România.

Surpriza vine din Republica Moldova

O surpriză vine din Republica Moldova, care apare în analiză drept un adevărat rezervor de capital uman pentru România. Aproape jumătate dintre respondenți aparțin Generației Z, iar vârsta medie este de doar 31 de ani. Totuși, 38% dintre acești tineri sunt inactivi, un procent considerabil peste media diasporei. Pentru companiile românești, această categorie poate reprezenta o oportunitate importantă de recrutare, prin programe de internship, relocare și integrare profesională.

Concluzia cercetării este clară: diaspora nu mai poate fi privită doar prin prisma întoarcerii acasă. Chiar dacă planurile de repatriere sunt tot mai rare, implicarea economică rămâne extrem de puternică. Românii din străinătate continuă să alimenteze economia națională prin investiții, achiziții imobiliare și sprijin financiar pentru familii, devenind un partener economic important pentru România.

Autorii studiului susțin că, după 13 ani de monitorizare a fenomenului, legătura financiară dintre diaspora și România nu s-a diminuat, ci s-a maturizat. Pentru tot mai mulți români plecați peste hotare, investițiile din țară nu mai reprezintă pregătirea revenirii, ci o strategie de protejare a patrimoniului și de menținere a unei conexiuni economice solide cu România.

Daniel BACIU