Sancțiunile de ieri noapte anunțate de Trump vor lovi și la Iași. Patru benzinării din oraș ar putea fi închise, combustibili mai scumpi

O decizie luată la mii de kilometri distanță – sancțiunile economice anunțate de Donald Trump împotriva companiilor rusești Rosneft și Lukoil – vor avea foarte probabil ecou și în Iași, deși orașul nu are o legătură directă cu extracția sau rafinarea petrolului. În oraș sunt patru benzinării Lukoil – în Păcurari, Sf. Lazăr, Calea Chișinăului și Strada Morilor. Aparent, impactul închiderii acestor benzinării ar fi minim. Așa e însă?

 Președintele Donald Trump a declarat miercuri, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că a decis introducerea de noi sancţiuni economice împotriva Moscovei, printre care blocarea activelor și interzicerea tranzacțiilor în dolari pentru Rosneft și Lukoil, dar și sancțiuni indirecte pentru cei ce lucrează cu aceste două entități, indiferent dacă sunt bănci sau firme din Europa, India sau China. Ce înseamnă asta pentru România?

Dacă declarațiile lui Donald Trump și noile sancțiuni economice împotriva Rusiei se vor concretiza, efectele asupra României și Iașului pot fi resimțite pe mai multe planuri, chiar dacă țara nu are o dependență majoră de importurile directe de petrol rusesc.

  Contabil, companiile Lukoil merg în România, per total, pe pierdere

 „Construim împreună cu clienții și angajații noștri prezentul și suntem pregătiți să construim viitorul”, declară  compania Lukoil România SRL pe pagina sa de internet www.lukoil.ro. În prezentarea  oficială, compania cu rădăcini în Rusia vorbește de o rețea de 320 stații de distribuție carburanți dispuse pe întreg teritoriul țării, cu peste 4.000 de angajați.

Datele de pe platformele financiare arată o creștere a cifrei de afaceri a Lukoil România cu 41% față de 2021, anul dinaintea izbucnirii conflictului din Ucraina, în timp ce rafinăria Petrotel Lukoil Ploiești și-a majorat cifra de afaceri cu 77%, deținând aproape 25% din capacitatea de rafinare din România.

Lukoil România SRL, administrată de Alexander Bogomilov Velitchkov (Bulgaria) și deținută de Litasco SA (Elveția), este cea mai mare companie a grupului pe plan local, cu o cifră de afaceri de 11,16 miliarde lei, în creștere cu 41% față de 2021. Creșterea veniturilor nu s-a reflectat însă în profit: firma a trecut pe pierdere de 145,2 milioane lei, după o scădere abruptă a rezultatului net cu 191%. În același interval, numărul de angajați s-a redus cu 85%, la doar 203 persoane (de la 1.321 în 2021), iar datoriile s-au majorat cu 140%, ajungând la 1,41 miliarde lei. Compania operează rețeaua de benzinării Lukoil din România și este implicată în comerțul cu amănuntul al carburanților, domeniu afectat direct de volatilitatea prețurilor și de restricțiile internaționale privind importurile de țiței rusesc.

Petrotel Lukoil SA, condusă de Dan Dănulescu și deținută tot de Litasco SA (Elveția), administrează rafinăria din Ploiești, una dintre cele mai importante unități de profil din țară. În 2023, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,89 miliarde lei, în creștere cu 77% față de 2021, și un profit de 62,8 milioane lei, mai mare cu 185%. Deși rezultatele operaționale sunt pozitive, datoriile au crescut cu 145%, până la 3,19 miliarde lei, semn al unei presiuni financiare tot mai mari într-un context global complicat. Numărul de angajați a urcat la 542, cu 23% mai mult decât în 2021, ceea ce arată o intensificare a activității industriale.

Lukoil Lubricants East Europe SRL, administrată de Oleg Zemlianskii (Rusia) și având ca asociat Lukoil International GmbH (Austria), este divizia care se ocupă cu distribuția și comerțul de produse petroliere derivate, în special lubrifianți. Compania a raportat o cifră de afaceri de 133,7 milioane lei, în scădere ușoară (-6%) față de 2021, și un profit net de 1,19 milioane lei, în scădere accentuată (-75%). Deși activitatea s-a restrâns, datoriile au crescut cu 35%, la 75,4 milioane lei, iar numărul de salariați a scăzut marginal, cu 5%, la 73 de persoane.

Lukoil Overseas Atash BV, administrată de Andrey Kupriyanov  (Rusia), implicată în extracția petrolului brut. Compania nu a mai raportat cifră de afaceri în 2024 (scădere de 100% față de 2021) și a consemnat pierderi de 270,1 milioane lei, cu o deteriorare de 24% a rezultatului financiar. Cu toate acestea, datoriile rămân foarte ridicate – 3,78 miliarde lei, în creștere cu 15%, în timp ce personalul angajat a crescut ușor, la 9 persoane.

Impactul asupra Iașului

Cum ar resimți Iașul efectele sancțiunilor impuse de SUA în cazul Lukoil? Primul efect posibil se simte la pompă. Lukoil are o prezență consistentă în zona Moldovei, inclusiv în municipiul Iași, unde deține mai multe stații de alimentare.

Dacă restricțiile americane îngreunează tranzacțiile internaționale ale companiei-mamă, costurile de aprovizionare și transport ale Lukoil România ar putea crește. Aceste costuri, chiar dacă nu imediat, tind să se transfere către consumatori – ceea ce înseamnă carburanți mai scumpi. Pentru un oraș în care transportul rutier (atât personal, cât și comercial) e vital, fiecare creștere de 10-20 de bani la litru poate influența prețurile locale la servicii, livrări și bunuri de larg consum.

Un al doilea efect, mai puțin vizibil, privește activitatea economică regională. Iașul este un centru universitar și IT tot mai integrat în circuitele economiei globale. O înăsprire a sancțiunilor împotriva Rusiei tinde să aducă instabilitate pe piețele valutare și financiare, iar firmele care lucrează cu parteneri internaționali pot resimți fluctuații de curs sau întârzieri în plăți externe. Totodată, o creștere generalizată a prețului petrolului înseamnă costuri mai mari de transport și logistică pentru companiile locale – de la distribuitori de alimente la firme de construcții sau producție.

Mai există și un efect de percepție geopolitică. Iașul, ca oraș de graniță al Uniunii Europene, este atent la mișcările de securitate din est. O deteriorare a relațiilor dintre SUA și Rusia poate readuce în prim-plan discuțiile despre apărarea flancului estic al NATO. În plan practic, asta poate însemna investiții suplimentare în infrastructura militară sau în sectorul energetic din regiune — domenii în care Iașul ar putea beneficia indirect, prin contracte, proiecte de cercetare sau dezvoltări logistice.

Impactul asupra României

Privind lucrurile la nivel național, sancțiunile împotriva Rosneft și Lukoil se traduc printr-o tensiune pe piața petrolului. Chiar dacă România produce o parte importantă din necesar prin Petrom și are rezerve proprii, prețul țițeiului este global. Dacă marile companii rusești sunt excluse de pe piețele occidentale, oferta scade și prețurile internaționale cresc.

În al doilea rând, există un impact indirect asupra rafinăriilor și distribuitorilor. Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești. Deși compania susține că operează sub legislație europeană și entitatea juridică locală este separată, sancțiunile americane pot complica fluxurile financiare: dacă Lukoil România nu mai poate efectua tranzacții internaționale în dolari sau dacă băncile europene devin prudente în relațiile cu grupul, se pot crea blocaje logistice și de aprovizionare. În trecut, sancțiuni similare au dus la dificultăți de finanțare, întârzieri în plăți și chiar necesitatea găsirii unor intermediari pentru importul de țiței.

Pe plan mai larg, măsura poate amplifica volatilitatea cursului valutar și a pieței bursiere, în special dacă investitorii percep o nouă rundă de tensiuni geopolitice între SUA și Rusia. În astfel de contexte, leul are tendința să se deprecieze ușor, iar prețurile la energie și transport pot alimenta inflația.

În fine, din punct de vedere strategic, sancțiunile ar putea consolida relația României cu partenerii din NATO și SUA, în special în domeniul securității energetice. Țara ar putea primi sprijin suplimentar pentru dezvoltarea de proiecte alternative – precum exploatările offshore din Marea Neagră sau interconectările regionale de gaze și energie – tocmai pentru a reduce orice influență rusă asupra pieței locale