Banii s-au terminat pentru Iași: CNI a blocat lucrările la Mănăstirea Cetățuia. 100 de obiective cu finanțarea tăiată

• Comunicarea oficială de la mănăstire despre ritmul lucrărilor e că totul se desfășoară normal
• Dar în aceeași comunicare, starețul spune că termenul de finalizare „depinde de alocările bugetare”
• Termenul oficial e de 3 ani, dar judecând după cât a durat pentru montarea schelelor se va întinde cu mult peste 2028
• „Probabil se prioritizează alte lucrări. Anul trecut a fost aceeași poveste la alte șantiere: în octombrie ni s-a zis s-o lăsăm mai ușor”, spune administratorul companiei care restaurează Cetățuia
• În țară sunt oficial 100 de șantiere cu finanțare românească pe care ritmul a fost redus cu 90%. În realitate, situația e mai gravă de atât

Statul român nu mai are bani pentru lucrări, constructorilor li se cere să reducă ritmul, termenele de finalizare sunt întinse la nesfârșit. Ultimul caz este restaurarea de la Mănăstirea Cetățuia. Proiectul a început oficial în mai, cu finanțare de la Compania Națională de Investiții (CNI), dar în 6 luni constructorul a pus doar schelele pe două ziduri.

Lucrarea e complexă, toată piatra de la Cetățuia trebuie curățată și reparată, tâmplăria trebuie înlocuită, unele zone surpate vor fi refăcute. Contractul este cu o asociere condusă de Mădbeton SRL, firmă din Maramureș cunoscută în domeniul restaurărilor.

 Administratorul societății spune că statul i-a cerut să reducă ritmul pentru că nu mai sunt fonduri. Starețul mănăstiri refuză evidența, spune că totul e normal, deși mănăstirea e oficial pe lista celor 100 de obiective unde ritmul a fost scăzut cu 90%.

Schelele stau părăsite

Doar preoții mănăstirii spun fără ocolișuri: în niciun caz nu va fi gata la termen, va fi o lucrare înghețată și mult întârziată.

6 luni pentru schelele de pe două ziduri

Contractul de 23 de milioane de lei semnat de CNI cu asocierea condusă de Mădbeton, firmă de construcții din Maramureș, a fost semnat în 2023, iar primele lucrări ar fi trebuit să înceapă în primăvara anului 2024.

„Au început din mai anul acesta și după cum se vede, în șase luni au întins niște schele pe două ziduri ale mănăstirii. Nu este nimic normal, se cunoaște că e o lucrare în care nu intră bani”, spun preoții bisericii Cetățuia. Licitația din 2022 a fost contestată, după ce firma din Maramureș a câștigat în fața unor firme din Iași – Conest, Iasicon, Construcții Unu.

 Termenul oficial este cuprins între mai 2025 și mai 2028. Potrivit documentației de atribuire, lucrările de intervenții cuprind toate obiective ale ansamblului: biserica (1669-1672), sala gotică (1669-1672), casa domnească (1669-1672), corpul de chilii (1911-1912), turnul clopotniță (1670), zidul de incintă (1670) și baia domnească. Vor fi reparate fisurile dintre pereți, infiltrațiile, tencuieli exterioare degradate, zidăria din piatră erodată, tâmplăriile (va fi înlocuit aluminiul cu lemn și va fi restaurată tâmplăria din lemn existentă).

În octombrie se termină banii

REPORTER DE IAȘI l-a contactat pe starețul Mănăstirii Cetățuia, părintele Arsenie Hanganu. El a spus că lucrările merg foarte bine. În timpul discuției, a spus apoi altceva: „Poate că ritmul este mai nefiresc, iar detalii cu ce trebuie, cu documentele nu am. Perioada de execuție nu e stabilită exact, dar fiind bani de la Guvern șantierul va dura în funcție de alocarea de fonduri”.

Starețul nu admite oficial că finanțarea este blocată

Mai nuanțat a fost Adrian Jurcuț, administratorul Mădbeton: „Statul ne-a cerut să ne oprim”, spune el. „S-a redus ritmul mult. Anul acesta se lucrează mai puțin, e lipsă de bani. Probabil se prioritizează altceva. Anul trecut a fost aceeași poveste. În octombrie ni s-a zis gata, mai ușor. Ca stadiu de lucrări suntem poate la maxim 15% la Cetățuia, unde abia am început. În ritmul actual de lucrări, restaurarea va dura o viață. Nu am retras oameni de pe șantier, ei sunt acolo, dar e multă manoperă de executat și totul se face într-un ritm cu mult diminuat”, a mai spus Adrian Jurcuț.

În septembrie, CNI a anunțat oficial o listă cu 100 de obiective din țară unde ritmul lucrărilor este diminuat cu 90% din cauza lipsei fondurilor. Singurul obiectiv aflat pe listă din Iași este chiar Mănăstirea Cetățuia.

 Alte restaurări din țară aflate în desfășurare, dar cu fondurile tăiate sunt Palatul Episcopal Greco Catolic Oradea, Mănăstirea Plumbuita București, Căminul studențesc UMF de pe Splaiul Independenței 46, sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj,

Mănăstirea Sfântul Mercurie din județul Călărași, Ansamblul Mănăstiresc Tismana, Casa Celibidache de la Roman, Biserica de Lemn „Sf. Voievozi și Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Vânători (Neamț), Centrul Multicultural Mitropolit Nicolae Bălan Sibiu.

Pentru 2025, CNI a beneficiat de credite bugetare pentru derularea investițiilor de 2,73 miliarde lei. Bugetul ar fi permis finanarea celor 1.250 de obiective finanțate prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social. Valoarea tuturor proiectelor este de 19,57 miliarde de lei, suma pentru 2025 ar fi trebuit să acopere finantarea obiectivelor aflate în diverse stadii de implementare.

Cetățuia apare pe lista oficială a celor 100 de obiective din țară unde finanțarea s-a redus cu 90%

Alt exemplu: Sinagoga din Constanța

Printre proiectele afectate de reducerea ritmului de lucru cerută chiar de către stat se află și reabilitarea Sinagogii din Constanța. Pe 8 septembrie, când lucrarea ar fi trebuit să fie predată ca finalizată, stadiul lucrărilor era de 40%. Nu a fost avansat un alt termen, CNI spunând că totul depinde de alocările bugetare.

Lucrările au început în 2024, după ce în 2023 a fost semnat contractul de execuție, în valoare de 12,5 milioane de lei, cu asocierea Conest SA – Geostruct SRL –Raichman Studio SRL. Ordinul de începere al lucrărilor a fost emis de căre CNI în august 2024. Tot în Constanța, Sala Polivalentă e fără o dată certă, iar Stadionul Gheorghe Hagi s-a blocat, din lipsa finanțării, deși contractul pentru construcția arenei a fost semnat în 2024.

Și la Iași, CNI a anulat o procedură pentru construirea Sălii Polivalente de 330 de milioane de lei. Licitația a fost lansată în septembrie 2024, dar a avut un singur ofertant –  asociere formată din 10 firme conduse de constructorul din Bacău Ssab-AG. În martie 2025, CNI a decis anularea spunând că ofertantul nu are capacitatea de a realiza lucrarea în contextul unor nereguli identificate în graficul de execuție propus. Una dintre firmele din asociere a făcut contestație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) și a pierdut. A urmat o plângere împotriva deciziei CNSC la Curtea de Apel București, unde instanța s-a pronunțat și a respins-o. În toată țara au fost afectate proiecte ale CNI pe infrastrcutura sportivă. Finanțările pentru construcția arenelor Dinamo, Constanța, Timișoara și Pitești au fost oprite.