Aproape unul din cinci români trăiește în sărăcie lucie

România rămâne o țară în care milioane de oameni trăiesc la limită. În 2025, aproape unul din cinci români s-a aflat sub pragul sărăciei relative, iar copiii, tinerii, femeile, familiile numeroase și părinții singuri au fost printre cei mai vulnerabili. Cifrele Institutului Național de Statistică arată o ușoară scădere față de anul precedent, dar realitatea socială rămâne dură: peste 5,2 milioane de persoane s-au confruntat cu riscul de sărăcie sau excluziune socială.

În limbajul rece al statisticii, se numește sărăcie relativă. În viața de zi cu zi, înseamnă facturi amânate, frig în case, mâncare cumpărată cu grijă, copii trimiși la școală cu lipsuri și oameni care își calculează fiecare leu înainte de a intra într-un magazin.

Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, rata sărăciei relative a fost de 18,4% în 2025. Asta înseamnă 3,468 milioane de persoane. Cu alte cuvinte, aproape unul din cinci români a trăit sub pragul sărăciei. Pragul sărăciei relative a fost stabilit la 24.435 de lei pe an pentru o persoană, adică puțin peste 2.000 de lei pe lună.

Peste 5,2 milioane de români, în risc de sărăcie sau excluziune socială

Cifra devine și mai dură atunci când analiza trece de la sărăcia propriu-zisă la riscul de sărăcie sau excluziune socială. În 2025, 27,4% din populația României s-a aflat în această situație. Asta înseamnă aproximativ 5,2 milioane de oameni, adică mai mult de un sfert din țară.

Indicatorul include mai multe forme de vulnerabilitate: venituri mici, deprivare materială și socială severă și trai în gospodării în care adulții muncesc foarte puțin sau aproape deloc. Nu vorbim, așadar, doar despre oameni care câștigă puțin, ci despre gospodării în care lipsurile se adună și se transmit de la o lună la alta.

Pentru multe familii, sărăcia nu mai este o excepție, ci o stare de fapt. Se vede în cumpărăturile făcute pe datorie, în hainele purtate ani la rând, în consultațiile medicale amânate, în lipsa vacanțelor, în copiii care cresc cu sentimentul că „nu se poate”.

Copiii și tinerii, cei mai vulnerabili

Cele mai îngrijorătoare date apar în dreptul copiilor și tinerilor. În 2025, rata sărăciei a fost de 23,6% în cazul copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 17 ani. În rândul tinerilor între 18 și 24 de ani, procentul a fost și mai mare: 25,8%.

Când este analizat riscul de sărăcie sau excluziune socială, situația se agravează. 32,4% dintre copiii României și 34,2% dintre tinerii între 18 și 24 de ani s-au aflat în această zonă de vulnerabilitate.

Familiile numeroase și părinții singuri duc greul

Cele mai expuse gospodării sunt cele cu mulți copii și cele monoparentale. În cazul familiilor formate din doi adulți cu trei sau mai mulți copii dependenți, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a ajuns la 50,2%.

Aproape la fel de gravă este situația gospodăriilor monoparentale, unde rata a fost de 45,7%. Pentru un părinte singur, fiecare scumpire se simte imediat. O factură mai mare, o pereche de pantofi pentru copil, un tratament medical sau o chirie crescută pot dezechilibra complet bugetul unei luni.

Sărăcia lovește și persoanele care locuiesc singure. În gospodăriile fără minori și tineri dependenți, cele mai vulnerabile sunt persoanele singure, cu o rată de 33% a riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Educația face diferența între siguranță și vulnerabilitate

Datele INS arată clar că educația rămâne una dintre cele mai puternice forme de protecție socială. În cazul persoanelor cu nivel scăzut de educație, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 54,7%.

Pentru persoanele cu nivel mediu de educație, procentul a scăzut la 19,8%. În cazul celor cu studii superioare, rata a fost de numai 3%.

Diferența este uriașă și arată că școala, calificarea profesională și accesul la formare pot schimba radical traiectoria unei persoane. Fără educație, șansele de a obține un loc de muncă stabil, decent plătit, scad dramatic. Iar acolo unde nu există venituri constante, apare vulnerabilitatea.

Fără pensii și ajutoare sociale, sărăcia ar exploda

Un alt semnal important din datele INS privește rolul transferurilor sociale. Fără pensii și alte forme de sprijin social, rata sărăciei relative ar fi ajuns la 44,2% din populație.

În cazul persoanelor de peste 65 de ani, situația ar fi fost dramatică. Fără pensii și transferuri sociale, 87,9% dintre vârstnici s-ar fi aflat sub pragul sărăciei relative.

Dan DIMA