70% dintre români folosesc AI, dar 52% îi confundă textele
* Inteligența artificială a devenit un instrument obișnuit pentru șapte din zece români între 18 și 65 de ani * paradoxul apare însă când oamenii trebuie să recunoască rezultatele tehnologiei: mai mult de jumătate au confundat un text generat de AI cu unul scris de o persoană
Românii au adoptat rapid inteligența artificială, dar capacitatea de a identifica ceea ce produce aceasta nu a crescut în același ritm. Un studiu realizat în 2026 arată că 70% dintre respondenți folosesc în prezent instrumente AI, în timp ce, puși în fața unui test simplu, 52% au considerat că un text creat de inteligența artificială fusese scris de un om.
AI a devenit rutină pentru tineri
Diferențele dintre generații sunt mari. Inteligența artificială este deja prezentă în viața a 89% dintre respondenții din Generația Z. Procentul coboară la 72% pentru Millennials și la 66% în cazul Generației X. Chiar și în grupa de vârstă cea mai ridicată inclusă în cercetare, Baby Boomers, 39% dintre participanți spun că folosesc AI. La nivelul întregului eșantion, 19% cunosc tehnologia, dar nu au utilizat-o niciodată, 7% au încercat-o și apoi au renunțat, iar 5% declară că nu știu exact ce reprezintă inteligența artificială. ChatGPT domină atât la notorietate, cât și la utilizare. Aproape toți participanții, 98%, au auzit de platformă, iar 86% dintre utilizatorii de AI spun că au folosit-o în ultimele 30 de zile. Gemini ajunge la 48% dintre utilizatori, Claude la 17%, iar Copilot la 16%.
Datele provin din „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR pe un eșantion de 1.000 de persoane cu vârste între 18 și 65 de ani. Cercetarea s-a desfășurat online, în două valuri, în mai și august 2026.
Folosim inteligența artificială, dar nu o recunoaștem
Una dintre cele mai interesante concluzii ale cercetării nu privește numărul utilizatorilor, ci capacitatea lor de a identifica un conținut generat artificial.
Participanții au primit două texte scurte și au fost rugați să stabilească pe care dintre ele l-a scris un om. Doar 48% au făcut alegerea corectă. Ceilalți 52% au atribuit unei persoane textul produs de inteligența artificială. Rezultatul arată o diferență importantă între a utiliza AI și a înțelege sau verifica ceea ce produce AI. Familiaritatea cu ChatGPT, Gemini sau alte platforme nu înseamnă automat și o mai bună capacitate de identificare a conținutului sintetic. Aceeași cercetare arată că românii consideră gândirea critică și verificarea muncii realizate de AI printre competențele importante pentru următorii trei-cinci ani.
AI este folosit mai mult acasă decât la serviciu
Inteligența artificială este, deocamdată, mai prezentă în activitățile personale decât în cele profesionale.
Dintre utilizatori, 83% spun că au apelat la AI pentru activități din viața personală în ultima lună, în timp ce 58% l-au folosit în contexte profesionale. În educație, procentul indicat de studiu este de 16%.
În același timp, oamenii care au rămas în afara fenomenului nu invocă doar lipsa competențelor tehnologice. O parte spun că preferă să rezolve singuri problemele sau să discute cu alte persoane, iar alții nu au găsit încă o utilizare suficient de relevantă pentru aceste instrumente. Aproximativ un sfert dintre non-utilizatori privesc AI cu teamă și îl consideră un posibil pericol pentru societate.
Medicina, psihologia și banii schimbă relația cu AI
Acceptarea tehnologiei scade atunci când inteligența artificială este folosită fără ca persoana să știe și când miza devine personală.
Potrivit cercetării, 32% dintre respondenți spun că s-ar simți trădați dacă ar descoperi că explicațiile oferite pentru analize medicale au fost generate de AI.
În cazul unei conversații despre care utilizatorul credea că are loc cu un psiholog sau consilier uman, 27% ar avea aceeași reacție. Un procent similar apare atunci când un client sună la bancă presupunând că discută cu o persoană, dar interacționează în realitate cu un asistent virtual.
Mesajele de sprijin emoțional generate artificial ar deranja 26% dintre respondenți, iar 24% ar reacționa negativ dacă ar afla că un CV le-a fost evaluat cu ajutorul AI fără să fi fost informați.
Există însă și o categorie pentru care rezultatul contează mai mult decât identitatea interlocutorului: 15% spun că nu i-ar deranja utilizarea nedeclarată a inteligenței artificiale dacă sistemul și-ar face foarte bine treaba.