Peste jumătate dintre angajații de la stat ar putea primi salarii mai mari de la începutul anului viitor, odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Creșterile nu vor fi însă spectaculoase, pentru că Guvernul încearcă să păstreze cheltuielile cu salariile din sectorul public în limita a puțin peste 8% din PIB.

Noua grilă de salarizare este una dintre reformele asumate de România prin PNRR și ar trebui adoptată până la finalul lunii august. În caz contrar, România riscă să piardă fonduri europene de aproximativ 700 de milioane de euro. Proiectul este discutat în această perioadă de autoritățile de la București, inclusiv în relația cu reprezentanții Comisiei Europene.

Bugetul pentru salariile de la stat ar putea crește cu 8 miliarde de lei

În prezent, statul alocă aproximativ 166 de miliarde de lei pentru plata salariilor din sectorul public. Potrivit scenariului discutat la nivel guvernamental, suma ar putea crește la 174 de miliarde de lei, adică un plus de aproximativ 8 miliarde de lei.

Această variantă ar permite majorări salariale pentru aproximativ 53% dintre bugetari. A fost analizat și un scenariu mai generos, cu 12 miliarde de lei în plus, care ar fi permis creșteri mai mari sau includerea unui număr mai mare de angajați. Deocamdată, însă, varianta prudentă pare cea mai probabilă, din cauza presiunii pe buget.

Premierul Ilie Bolojan a explicat că România nu își poate permite ca anvelopa salarială din sectorul public să crească semnificativ peste nivelul actual, estimat la 8,1% din PIB. Cu alte cuvinte, orice majorare trebuie făcută în limite bugetare stricte.

Cine ar putea primi bani în plus

Noua lege ar urma să corecteze diferențele mari dintre salariile din sistemul public, mai ales acolo unde angajați cu atribuții similare sunt plătiți diferit, în funcție de instituție, sporuri sau vechile formule de calcul.

Majorările ar viza în special categoriile considerate rămase în urmă în actuala grilă. Pentru ceilalți angajați, autoritățile promit că veniturile aflate deja în plată nu vor fi diminuate. Practic, unii bugetari vor primi bani în plus, iar alții vor rămâne la nivelul actual.

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură interimatul la Ministerul Muncii, a transmis după discuțiile cu sindicatele că veniturile din sistemul public nu vor scădea prin aplicarea noii legi.

Sporurile ar urma să intre în salariul de bază

Una dintre cele mai importante schimbări vizează sporurile. Noua lege ar putea include în salariul de bază o parte dintre veniturile care, până acum, erau acordate separat. Inclusiv norma de hrană ar urma să fie calculată împreună cu salariul.

Măsura ar face sistemul mai simplu și mai transparent, dar poate schimba semnificativ modul în care sunt comparate salariile între instituții. În ultimii ani, sporurile au creat diferențe mari între angajați cu funcții asemănătoare, dar aflați în instituții diferite.

Singurul spor care ar urma să fie acordat separat este cel pentru gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene, care poate ajunge până la 40% din salariu.

Majorări sau reduceri de personal?

Guvernul a transmis că majorările salariale mai consistente pot fi susținute doar dacă statul reduce alte cheltuieli. Premierul Ilie Bolojan a spus că, în cazul în care se dorește o creștere mai mare a salariilor, soluția ar fi reducerea bazei de cheltuieli publice, inclusiv prin diminuarea numărului de posturi acolo unde acestea nu se justifică.

Astfel, noua lege a salarizării nu mai este doar o discuție despre venituri, ci și una despre reforma administrației. Statul încearcă să găsească un echilibru între presiunea bugetarilor care cer salarii mai bune, obligațiile asumate prin PNRR și nevoia de a ține sub control deficitul.

Forma finală a proiectului va fi decisivă pentru peste un milion de angajați din sectorul public. Dacă legea va fi adoptată până la termenul asumat, primele efecte ar putea fi resimțite de la începutul anului 2027.