Analfabetismul funcțional, o criză națională cu impact asupra viitorului României

În România, analfabetismul funcțional este o problemă adesea trecută cu vederea, dar ale cărei implicații se resimt în toate aspectele societății. Deși majoritatea populației știe să citească și să scrie, peste 42% dintre elevii români, conform studiilor PISA, nu reușesc să înțeleagă și să interpreteze corect un text. Această cifră alarmantă plasează România printre țările europene cu cele mai mari rate de analfabetism funcțional. Analfabetismul funcțional nu înseamnă incapacitatea de a citi sau scrie, ci mai degrabă lipsa abilității de a folosi aceste competențe în viața de zi cu zi. O persoană considerată analfabetă funcțional poate să citească un text, dar nu poate înțelege sensul acestuia, să interpreteze informațiile sau să le aplice în situații practice.

Cauzele profunde ale problemei

Cauzele analfabetismului funcțional în România sunt multiple și complexe, prima fiind sistemul de învățământ. Curriculum-ul școlar este adesea considerat depășit, rigid și neadaptat nevoilor actuale ale elevilor. Accentul se pune pe memorare, în detrimentul gândirii critice și al aplicării practice a cunoștințelor. A doua este lipsa resurselor educaționale. În zonele rurale, școlile sunt slab dotate, iar accesul la materialele moderne de învățare este limitat. În plus, deficitul de cadre didactice bine pregătite agravează problema. Părinții și mediul familial este o altă cauză. Mulți copii provin din familii în care educația nu este prioritară, iar lipsa suportului acasă le afectează performanțele școlare. Inegalitățile economice sunt aproape definitorii. Sărăcia îi împiedică pe mulți copii să se concentreze pe educație, fiind nevoiți să lucreze sau să se confrunte cu alte dificultăți existențiale.

„În 2015, când am scris Psihologia poporului român, am constatat că peste 40% dintre români aveau dificultăți în înțelegerea și aplicarea informațiilor științifice și educaționale. De atunci, situația nu s-a îmbunătățit semnificativ. Acest analfabetism funcțional transformă populația într-o masă vulnerabilă la dezinformare și populism, cu efecte grave asupra societății și instituțiilor democratice”, a declarat ministrul Educației, Daniel David.

Trei Românii, trei direcții divergente

Analiza realizată de Daniel David arată că România este fragmentată în trei grupuri distincte, fiecare având un impact diferit asupra dezvoltării naționale. Prima este România tradițională, dată de o parte a populației care respectă valorile trecutului, dar privește cu suspiciune structurile euroatlantice, din cauza unei lipse de înțelegere a acestora. A doua este România antisistem, alcătuită din grupul celor dezamăgiți de ineficiența instituțiilor statului, care, în loc să caute soluții, preferă să adopte o atitudine radicală, contestatară și chiar distructivă. A treia este România euroatlantică, adică populația modernă, educată, conectată la valorile occidentale, dar care adesea manifestă o anumită aroganță față de celelalte două grupuri, accentuând faliile existente. „Problema nu este doar existența acestor trei Românii, ci faptul că ele sunt profund antagonizate, ceea ce pune în pericol statul și coeziunea socială”, a avertizat ministrul Daniel David.

Analfabetismul funcțional are consecințe pe termen lung atât pentru indivizi, cât și pentru societate. Pe piața muncii, angajații cu competențe reduse întâmpină dificultăți în a se adapta cerințelor tot mai complexe ale locurilor de muncă. O alt[ consecințp privește participarea civică fiindcă oamenii care nu înțeleg informațiile publice au dificultăți în a participa activ la procesul democratic. Apoi, sărăcia fiindcă analfabetismul funcțional perpetuează cercul vicios al sărăciei, reducând șansele la un trai mai bun.

Eforturi și soluții posibile

Există inițiative menite să combată această problemă, dar ele sunt adesea fragmentate și insuficiente. Prima este dată de programe de alfabetizarele, apoi o reformă profundă  a educației, centrată pe dezvoltarea gândirii critice și a competențelor logice. „Memorarea mecanică nu mai poate fi pilonul principal al educației românești. Trebuie să formăm cetățeni capabili să analizeze informațiile, să ia decizii informate și să participe activ la viața democratică a țării”, a declarat el. Ministrul subliniază că România are nevoie de investiții masive în educație, formarea profesorilor și adaptarea curriculei pentru a răspunde cerințelor actuale. „Dacă nu intervenim rapid, vom continua să avem o societate divizată, vulnerabilă la populism și manipulare, ceea ce va duce la destabilizarea țării”, a adăugat el.

Analfabetismul funcțional nu mai poate fi ignorat. Fără măsuri concrete, decalajele dintre cele trei Românii identificate de Daniel David se vor adânci, iar securitatea națională va fi tot mai fragilă. O reformă educațională profundă și urgentă este singura cale prin care România poate construi un viitor stabil, bazat pe cunoaștere, coeziune socială și progres.

Maura ANGHEL