10 monumente pe lista roșie a Iașului

* restaurări care au venit târziu, degradări descoperite abia în șantier, ani pierduți în proceduri și construcții noi care presează patrimoniul vechi * în 2026, Iașul are cel puțin zece monumente și ansambluri pentru care timpul se măsoară deja în bani

Iașul adună, între 7 și 10 octombrie 2026, restauratori, arhitecți, istorici și cercetători la cea de-a XXVIII-a ediție a Simpozionului Internațional „Monumentul – Tradiție și Viitor”. Dincolo de comunicările științifice, orașul are propria listă de urgențe. Monumente care abia intră în restaurare, lucrări întârziate ani întregi, clădiri istorice în jurul cărora se ridică proiecte noi și intervenții care devin mai scumpe pe măsură ce degradarea avansează.

Timpul a devenit una dintre cele mai scumpe probleme ale patrimoniului

1. Filarmonica „Moldova” rămâne unul dintre cele mai mari și mai complicate șantiere de patrimoniu ale Iașului. Consolidarea și restaurarea au intrat într-o etapă avansată în 2026, după ani în care instituția a funcționat fără sediul său istoric. Cazul arată prețul întârzierilor: o clădire lăsată să se degradeze ajunge să ceară intervenții tot mai ample, soluții tehnice complexe și bugete pe măsură.

2. Statuia lui Ștefan cel Mare a oferit chiar în această vară unul dintre cele mai clare exemple. După începerea restaurării, specialiștii au descoperit umiditate excesivă și degradări ale mortarului în soclu și fundație. Lucrările suplimentare au fost evaluate la aproximativ 571.000 de lei.

3. Monumentul Independenței a pierdut aproape patru ani între lansarea licitației și semnarea contractului. Procedura pornită în 2022 s-a concretizat abia în iunie 2026, printr-un contract de aproximativ 1,7 milioane de lei și un termen de 14 luni.

4. Casa Racoviță, unul dintre reperele Copoului, a primit în august 2026 autorizația pentru consolidare și restaurare. Clădirea va primi funcțiuni noi, iar proiectul mai larg prevede și o dezvoltare imobiliară în spatele monumentului.

5. Ansamblul fostei Mănăstiri Barnovschi a intrat în 2026 în proceduri pentru consolidare, reabilitare și valorificare culturală. În același timp, în imediata vecinătate au continuat să ajungă în fața Comisiei Zonale proiecte imobiliare de amploare, unul dintre acestea fiind respins în august. Barnovschi concentrează una dintre marile vulnerabilități ale centrului Iașului: monumentul poate fi restaurat, dar decorul urban din jurul lui poate fi pierdut.

Casele istorice dispar mai discret decât marile monumente

6. Casa Magda Isanos, de pe strada Săulescu, se află printre imobilele pentru care în 2026 au fost pregătite intervenții de consolidare și reabilitare. Pentru casele memoriale și pentru clădirile istorice mici, degradarea este cu atât mai periculoasă cu cât fiecare element original pierdut înseamnă mai puțină substanță autentică păstrată în viitoarea restaurare.

7. Imobilul monument din Aleea Copou nr. 10 apare în documentele Comisiei Zonale din 2026 într-o procedură care include „reabilitare și punere în siguranță”. Expresia administrativă spune mult despre starea fondului construit vechi din Copou.

8. Ansamblul Spitalului Militar, de pe strada Berthelot, a intrat și el în circuitul intervențiilor din 2026. Pentru unul dintre pavilioane sunt propuse lucrări de reabilitare structurală și funcțională, inclusiv realizarea unei mansarde.

9. Centrul istoric și zona Curții Domnești reprezintă, în realitate, cel mai mare „monument” vulnerabil al Iașului. Documentele Comisiei Zonale din 2026 sunt pline de cereri pentru consolidări, mansardări, recompartimentări, construcții noi și schimbări de funcțiune în perimetre protejate.

10. Copoul istoric intră în aceeași zonă de risc. Proiectul de la Casa Racoviță a readus în 2026 în prim-plan dezvoltările de mari dimensiuni din vecinătatea monumentelor. Numai investiția discutată în februarie pentru această zonă și pentru un alt proiect din Copou era prezentată cu o miză de circa 50 de milioane de euro. Presiunea terenului scump schimbă natura amenințării: monumentele nu mai sunt expuse doar degradării, ci și unui oraș nou care crește foarte aproape de ele.

În 2026, patrimoniul Iașului arată două realități în același timp. Sunt mai multe șantiere de restaurare și proiecte de consolidare decât în urmă cu câțiva ani, dar sunt și mai multe situații în care intervenția vine după ani de degradare sau în mijlocul unei presiuni urbanistice tot mai mari.

Dan DIMA