63 de blocuri din Iași se pot prăbuși în cazul unui cutremur major

* Statul a anunțat că plătește un milliard de euro pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic * în municipiul Iași, nu mai puțin de 63 de blocuri sunt încadrate în clasa de risc seismic I – cea mai periculoasă categorie, care indică probabilitatea ridicată de prăbușire în cazul unui cutremur major * alte 69 de imobile se află în clasa de risc seismic II, iar 67 de blocuri sunt încadrate în clasa III, ceea ce înseamnă că sute, poate mii de familii locuiesc în clădiri vulnerabile

La 49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, statul român anunță o mobilizare financiară masivă pentru siguranța seismică: 5,6 miliarde de lei sunt alocate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru consolidarea clădirilor vulnerabile din întreaga țară.

În ultimii doi ani, la Iași s-a declanșat o adevărată cursă contra cronometru în fața riscului seismic. Peste 2.200 de înștiințări au fost trimise către asociațiile de proprietari și locatari din municipiu, prin care acestea sunt somate să revizuiască proiectele de reconsolidare a blocurilor încadrate în diferite clase de risc. Este un demers administrativ masiv, care arată dimensiunea problemei în capitala Moldovei.

Situația fondului locativ rămâne însă una sensibilă. În municipiul Iași, nu mai puțin de 63 de blocuri sunt încadrate în clasa de risc seismic I – cea mai periculoasă categorie, care indică probabilitatea ridicată de prăbușire în cazul unui cutremur major. Alte 69 de imobile se află în clasa de risc seismic II, iar 67 de blocuri sunt încadrate în clasa III, ceea ce înseamnă că sute, poate mii de familii locuiesc în clădiri vulnerabile.

Primarul a declarat, recent, că, în ceea ce privește clădirile publice din Iași, toate au fost consolidate, iar cele considerate nesigure au fost casate. Autoritățile locale susțin că infrastructura administrativă, educațională și de interes public nu mai reprezintă un pericol pentru cetățeni. Totuși, presiunea rămâne majoră în zona blocurilor de locuințe, unde intervențiile depind în mare măsură de mobilizarea proprietarilor și de capacitatea de accesare a finanțărilor disponibile.

În contextul în care regiunea Moldovei este expusă riscului seismic generat de zona Vrancea, datele din Iași arată clar că problema consolidărilor nu este una teoretică, ci extrem de concretă. Numărul mare de notificări trimise către asociații sugerează că autoritățile încearcă să accelereze procesul, însă ritmul efectiv al lucrărilor va depinde de reacția proprietarilor și de capacitatea administrativă de a transforma hârtiile în șantiere și, în final, în clădiri sigure.

Totuși, în municipiul Iași nu a fost consolidat nici un bloc de locuințe dintre cele care prezintă risc de prăbușire în caz de seism. 

Fondurile sunt asigurate integral de la bugetul de stat

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că în prezent sunt în derulare 418 contracte de finanțare pentru investiții care vizează unități de învățământ, spitale, clădiri publice și blocuri de locuințe. Fondurile sunt asigurate integral de la bugetul de stat, fără contribuție din partea autorităților locale sau a cetățenilor, însă implementarea depinde direct de capacitatea administrațiilor locale de a pregăti și depune documentațiile necesare. „Ministerul Dezvoltării asigură fonduri în valoare totală de 5,6 miliarde de lei pentru siguranța seismică. Avem 418 contracte de finanțare pentru investiții de consolidare de clădiri, aflate în derulare. Implementarea acestor proiecte ține de autoritățile locale”, a transmis ministrul, subliniind că tragedia din 1977 rămâne un avertisment major privind vulnerabilitatea fondului construit din România.

Distribuția actuală a finanțărilor arată astfel: 201 unități de învățământ (școli, grădinițe, licee, universități), 7 clădiri din sistemul sanitar, 177 de clădiri publice și 33 de blocuri de locuințe beneficiază deja de contracte semnate pentru consolidare.

Ministerul precizează că depunerea cererilor de finanțare este deschisă permanent, iar pentru investițiile din învățământ și sănătate procedurile au fost simplificate, tocmai pentru a accelera lucrările. Programele sunt finanțate 100% de la bugetul de stat și sunt nerambursabile, ceea ce înseamnă că autoritățile locale nu trebuie să asigure cofinanțare.

Pe lângă alocarea fondurilor, ministerul a lansat și instrumente digitale menite să sprijine evaluarea și prioritizarea intervențiilor.

A fost pusă la dispoziție prima hartă interactivă a unităților administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, iar prin platforma de evaluare vizuală rapidă a clădirilor au fost inventariate până în prezent 4.610 imobile.

Aplicația mobilă EVR Inspector permite inspectorilor să colecteze date direct din teren, în timp real, facilitând centralizarea și analiza vulnerabilităților.

Autoritățile atrag atenția că impactul unui cutremur major ar fi devastator nu doar pentru clădiri, ci și pentru populație și economie. În acest context, consolidarea seismică este prezentată drept una dintre principalele priorități strategice ale ministerului, însă ritmul lucrărilor depinde, în ultimă instanță, de mobilizarea administrațiilor locale și de capacitatea acestora de a accesa fondurile deja disponibile. Daniel BACIU