„Mica Buclă” nu mai începe acasă. Vine de la Chișinău spre Iași!

* Ediția a 58-a vine cu un traseu de peste 800 de kilometri, întins pe cinci zile: caravana pleacă din Chișinău, traversează Ungheniul și intră în România prin Iași, apoi urcă spre Piatra Neamț, atacă zone montane spre Băile Balvanyos, coboară prin Brașov și Ploiești, pentru a încheia în forță în București

Într-un gest care depășește cu mult granițele sportului și intră direct în zona simbolurilor geopolitice și identitare, Turul României rescrie, la aproape un secol de existență, propria istorie: pentru prima dată, „Mica Buclă” nu mai începe acasă.

În 2026, startul nu se mai dă dintr-un oraș românesc, ci din Chișinău. Un detaliu care, la prima vedere, poate părea doar o extindere de traseu, dar care, în realitate, are greutatea unui moment istoric. Pentru prima dată din 1934, competiția iese oficial din granițele țării încă din prima pedală. Nu este doar o cursă - este o declarație.

O declarație că sportul devine punte. Că granițele devin simbolice. Că relația dintre România și Republica Moldova nu mai este doar una diplomatică, ci una trăită, vizibilă, pusă în mișcare, la propriu, pe două roți.

Ediția a 58-a vine cu un traseu de peste 800 de kilometri, întins pe cinci zile, care leagă orașe, regiuni, istorii și peisaje într-un fir continuu de asfalt, efort și strategie. Caravana pleacă din Chișinău, traversează Ungheniul și intră în România prin Iași, apoi urcă spre Piatra Neamț, atacă zone montane spre Băile Balvanyos, coboară prin Brașov și Ploiești, pentru a încheia în forță în București.

Nu este doar un traseu. Este o hartă vie a României extinse, o demonstrație de continuitate culturală și geografică, un fir narativ care leagă spații, oameni și istorii într-un mod pe care niciun discurs politic nu îl poate egala.

În spatele acestui eveniment stă Federația Română de Ciclism, care încearcă să împingă competiția într-o nouă ligă - nu doar ca vizibilitate, ci ca relevanță regională. Pentru că miza reală nu mai este doar câștigătorul cursei, ci transformarea Turului într-un eveniment de referință în Europa de Sud-Est.

Și nu este întâmplător că acest salt vine într-un moment simbolic: anul în care se marchează 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Trofeul competiției, inspirat din opera sa, devine astfel mai mult decât un obiect - devine o declarație artistică, o legătură între efortul fizic și ideea de formă, echilibru și esență.

Mii de copii, amatori și pasionați sunt așteptați să participe la cursele conexe, în orașe precum Iași, Ploiești sau București. Aproape 3.000 de participanți la edițiile anterioare, cu un număr în creștere constantă. Ciclismul iese din zona elitistă și intră în spațiul public, devine experiență colectivă, devine fenomen.

Turul României nu mai este doar o competiție, ci devine o platformă de imagine, de cooperare regională, de promovare turistică, dar și de redefinire a modului în care sportul poate conecta oameni și teritorii. Matei IONAȘCU